Cariile dentare de la A la Z: prevenţie, cauze şi tratament

1 2 jpg jpeg

De ce apar cariile dentare?

Din neglijenţa noastră, acesta este primul motiv. Pentru că nu ne spălăm, mâncăm foarte multe dulciuri, carbohidraţi, consumăm sucuri carbogazoase –aceştia sunt factori care ţin de alimentaţie. Sunt şi factori psihici, ca de exemplu stresul, care duce la scăderea imunităţii, favorizând astfel apariţia altor tipuri de carii. Poate fi vorba şi de lipsă de calciu, răspunzătoare de un smalţ fragil sau de boli autoimune.

De la ce vârstă trebuie să înceapă periajul?

De la primii dinţi de lapte, când părintele trebuie să spele copilul pe dinţi, urmând să-l înveţe, treptat, cum se realizează periajul.

Părinţii pot face ceva care contribuie la apariţia cariilor dentare?

Da, în cazul cariilor de biberon se întâmplă acest lucru – în momentul în care mama nu alăptează natural şi hrăneşte copilul cu lapte praf, dacă acesta are o concentraţie de zahăr ridicată, bebeluşul este predispus să dezvolte carii de biberon, care apar la toţi dinţii.

Dinţii de lapte lăsaţi netrataţi pot crea probleme mai târziu?

Da. Caria este o bacterie, un streptococ care migrează, adică se mută de la un dinte la altul. Există cazuri în care, dacă dinţii sunt lăsaţi netrataţi, poate să iasă noul dinte cariat sau dacă dintele nu este cariat, copilul poate să facă un abces, care să distrugă mugurii dinţilor definitivi.

Ce alimente sunt recomandate pentru prevenirea cariilor?

Alimentaţia trebuie să fie diversă. Trebuie ţinut cont şi de un aspect, şi anume acela potrivit căruia cu cât alimentaţia este mai moale, smalţul devine mai fragil, aşadar pacientul trebuie să alterneze, să mănânce variat – alimente moi şi dure (măr, morcov).

Cine e mai predispus cariilor dentare?

Oricine – nu există vârstă. De la un copil la câteva luni, când apar primii dinţi de lapte până la o persoană în vârstă. În schimb, cei care au o alimentaţie proastă, igienă precară şi lipsă de atenţie faţă de sănătatea lor sunt predispuse cariilor dentare. Şi, partea proastă, este că se distruge dantura în sine, nu neapărat că fac carii.

Pot fi prevenite?

Da, pot fi prevenite printr-o igienă dentară bună, controale la medicul stomatolog o dată la 6 luni şi sigilarea dinţilor. Dacă apar carii superficiale, ele pot fi tratate mai uşor, altfel pot avansa, în cazurile cele mai grave putându-se ajunge chiar la chist, abces, granulom, tumoră şi la pierderea dinţilor afectaţi.

Cum diferă plombele din prezent faţă de cele din trecut?

Obturaţiile de dinţi sunt de 3 tipuri: începând cu amalgamul care este demodat, compozitul – care e cel mai des întâlnit în momentul de faţă şi incrustaţiile din ceramică. Cele din urmă sunt potrivite pentru cariile foarte mari şi, în loc să fie închise cu compozit, se ia o amprentă, se trimite la laborator, unde se face o piesă protetică din ceramică care se aplică exact unde era caria şi dintele rămâne sănătos. În comparaţie cu plomba de compozit, incrustaţia are o o viaţă de 3 ori mai lungă.

Sfatul pentru cititori

Le recomand să aibă o igienă corectă, o alimentaţie corectă, să meargă periodic la control la medicul stomatolog şi să trateze din timp problemele dentare, precum muşcătura incorectă (dacă dinţii sunt încălecaţi, retenţia de mâncare este foarte mare şi chiar dacă igiena este excelentă, pacientul tot va fi predispus la carii).

2 jpg jpeg

dr. stomatolog Jona Yousif, House of Beauty Clinic, Bucureşti