Medicina regenerativă: terapii aprobate şi strategii aflate în testare
În prezent, transplanturile de organe şi ţesuturi sănătoase către persoane bolnave depinde de existenţa unor donatori, ceea ce limitează mult aceste intervenţii. Obstacolele transplanturilor ar putea fi depăşite prin metode noi aparţinând de medicina regenerativă.
Celulele, moleculele şi biomaterialele sunt materiile prime folosite în medicina regenerativă pentru a repara zone ale corpului care nu mai funcţionează corespunzător din cauza unor boli sau accidente. Acest tip de medicină are şi potenţialul de a normaliza defectele congenitale. Medicina regenerativă acoperă numeroase strategii, precum utilizarea materialelor şi a celulelor nou-generate şi a diferitelor combinaţii care să înlocuiască structural şi funcţional vechile ţesuturi. În plus, se cercetează posibilitatea ca organismul să îşi regenereze diferite zone care nu se refac în mod normal. Cum cererea pentru soluţii care ţin de medicina regenerativă este tot mai mare, se fac eforturi susţinute pentru progresul cercetărilor.
Furnizarea de celule terapeutice care contribuie direct la structura şi funcţionarea ţesuturilor noi este principiul de bază al medicinei regenerative. Celulele utilizate în aceste terapii sunt autologe (provenite chiar de la pacient) sau alogene (provenite de la un donator) şi au capacitate de proliferare. Biomaterialele sunt o componentă importantă a medicinei regenerative pentru că pot imita matricea extracelulară nativă a ţesuturilor (totalitatea moleculelor secretate de celule şi fixate în afara acestora), stabilesc comportamentul celulelor şi contribuie la funcţionarea noului ţesut.
Terapii regenerative aprobate
În prezent, există o serie de terapii aprobate, aflate deja pe piaţă, pentru anumite afecţiuni. De exemplu, un produs biologic folosit în ortopedie utilizează condrocite autologe pentru tratarea defectelor focale ale cartilajului articular. În acest caz, condrocitele sunt recoltate din cartilajul articular, cresc într-un mediu artificial (ex vivo) şi apoi sunt implantate în locul rănit. Recuperarea este comparabilă cu cea realizată în urma mozaicplastiei (metodă chirurgicală folosită pentru repararea leziunilor de cartilaj articular). Alte produse biologice şi dispozitive medicale bazate pe celule sunt aprobate spre folosire pentru piciorul diabetic, afecţiuni mucogingivale, reconstrucţie hematopoietică şi imunologică după tratamentul mieloablativ (chimioterapie care distruge celulele din măduvă, inclusiv pe cele canceroase), transfer de celule stem adipoase autologe, defecte parodontale, fracturi de tibie şi pseudoartroză (fracturi neconsolidate).
Anul acesta, un pacient din Marea Britanie infectat cu HIV a intrat în remisie datorită medicinei regenerative. Persoana suferea şi de cancer şi, odată ce a primit tratament alogen cu celule stem hematopoietice pentru a trata limfomul Hodgkin, pacientul a intrat în remisie pentru HIV, virusul nemaifiind detectat în corp. Deocamdată, însă, terapia nu poate ajunge tratament standard pentru HIV, din cauza toxicităţii ridicate.
Strategii regenerative aflate în testări clinice
Mii de studii clinice sunt în desfăşurare şi numeroase strategii regenerative se află în diverse stadii de testare. Toate aceste strategii sunt grupate în 3 categorii: construirea unor organe şi ţesuturi prin fabricarea unor eşafodaje, prin bioprinting 3D (utilizarea unei imprimante care combină celule, factori de creştere şi biomateriale pentru a construi componente care să imite caracteristicile ţesuturilor naturale) şi prin autoasamblare; integrarea grefelor pacientului prin vascularizare şi inervaţie şi alterarea mediului intern al pacientului pentru a induce răspunsuri terapeutice, în special prin infuzia de celule şi prin modularea sistemului imunitar. Astfel, viitorul ar putea aduce realizări revoluţionare ale medicinei regenerative, care vor îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor afectaţi de accidente şi boli incurabile şi care ar putea să ne prelungească tuturor speranţa de viaţă.