Ce spune specialistul: Când antibioticele fac mai mult rău decât bine sănătăţii

1 2 jpg jpeg

E adevărat că antibioticele sunt medicamente care au ca scop distrugerea bacteriilor nocive ce atacă corpul, însă luate în exces, antibioticele afectează nu doar bacteriile nocive pentru organism, cât şi pe cele benefice de la nivelul florei intestinale.

Atenţie! Dacă sunt luate frecvent, medicamentele de tip ampicilină, amoxacilină sau tetraciclină scad rezistenţa corpului la infecţii şi reduc, în timp, eficienţa altor tratamente. Iată ce spune doctorul imunolog Tania Bejan (foto) despre efectele negative ale antibioticelor pe termen lung:

2 jpg jpeg

Cele mai des întâlnite efecte negative ale antibioticelor (aproape 10%) sunt dezechilibrele digestive, stările de greaţă şi ameţeală. Acestea sunt provocate de inflamaţii ale intestinului, ce apar ca urmare a dezechilibrului la nivelul bacteriilor saprofite aflate în stomac. Organismul îşi pierde astfel abilitatea de a reţine apă şi nutrienţii în corp, iar pacientul este supus unei stări cronice de deshidratare.

În special în cazul femeilor, tratamentul cu antibiotice poate acţiona asupra florei vaginale, provocând creşterea şi dezvoltarea micozei Candida, prezentă în mod natural, în stare latentă în organism. Antibioticele pot favoriza şi agrava candidozele, astfel că 10 % din persoanele afectate se confruntă cu apariţia şi răspândirea acestei afecţiuni atât la nivel vaginal, cât şi în cavitatea bucală sau pe piele.

Mai poţi citi pe aceeaşi temă:

În urma folosirii constante a antibioticelor, adulţii se pot confrunta cu probleme

, deoarece pereţii plămânilor sunt afectaţi. Mai mult decât atât, în rândul copiilor s-a demonstrat că administrarea antibioticelor la o vârstă fragedă creşte riscul apariţiei astmului sau a altor afecţiuni precum alergiile sau sinuzitele cronice.

În cea mai mare parte, flora intestinală este responsabilă şi de menţinerea unui sistem

sănătos şi eficient. Dezechilibrele pe care administrarea de antibiotice le produce se extind şi asupra sistemului de apărare, pentru că flora intestinală nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esenţial în combaterea agenţilor patogeni. În acelaşi timp, acest lucru măreşte şi riscul dezvoltării de noi tulpini de viruşi care se opun viitoarelor tratamente.

Utilizarea antibioticelor creşte riscul instalării insuficienţei renale şi a pietrelor la

, astfel că substanţele nocive se depun în număr tot mai mare la nivelul tractului urinar, crescând expunerea în faţa pericolului unei noi infecţii.

Persoanele care aleg să urmeze tratamente cu antibiotice pot dezvolta reacţii alergice cauzate de coloranţii chimici şi aditivii conţinuţi de acestea.