VIDEO: Nu neglija aluniţele suspecte

1 2 jpg jpeg

În fiecare an, aproximativ 132.000 de persoane sunt diagnosticate cu această boală, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cele mai recente date din ţara noastră arată că 1.121 de persoane au primit acest diagnostic, în anul 2012.

Aluni┼úele pot fi din na┼čtere (nevi congenitali, un procent de 1%), fie sunt dob├óndite pe timpul vie┼úii (din copil─ârie ┼či p├ón─â ├«n jurul v├órstei de 40 de ani). ├Än general, oamenii au ├«ntre 10 ┼či 40 de aluni┼úe, de aceea, speciali┼čtii spun c─â persoanele care dep─â┼česc acest num─âr sunt predispuse la melanom.

Totodat─â, o aluni┼ú─â care are diametrul mai mare de 6 milimetri nu trebuie s─â fie neglijat─â. Este indicat ca ┼či persoanele care prezint─â un nev congenital de dimensiuni mici s─â fie v─âzute anual de un dermatolog. C├ónd s─â te ├«ngrijorezi Dac─â ai observat o aluni┼ú─â nou─â, care are o form─â neregulat─â sau nu are o culoare uniform─â, poate fi un semnal de alarm─â. De cele mai multe ori ├«ns─â melanomul se dezvolt─â pe o aluni┼ú─â ÔÇ×cu vechimeÔÇŁ.

Semnele unei aluni┼úe suspecte au fost grupate de speciali┼čti ├«ntr-un ABCDE al melanomului. Astfel, persoanele ale c─âror aluni┼úe se reg─âsesc ├«n unul sau mai multe din criteriile acestuia trebuie s─â se prezinte de urgen┼ú─â la medic.

Normal: o linie trasată pe mijlocul aluniţei nu va genera jumătăţi simetrice

Melanom: o jumătate a aluniţei diferă de cealaltă jumătate

2 jpg jpeg

Normal: marginile aluniţei au contur regulat

Melanom: marginile sunt crestate, neregulate

2 jpg jpeg

Normal: aluniţele au o culoare uniformă, maro deschis sau închis

Melanom: pigmentarea este diferit─â, pe l├óng─â maro pot ap─ârea nuan┼úe de mov, roz, ro┼ču, negru, chiar albastru

2 jpg jpeg

Normal: au dimensiuni mai mici de 6 mm

Melanom: sunt mai mari de 6 mm

2 jpg jpeg

Normal: aluniţele normale arată la fel în decursul anilor

Melanom: dac─â o aluni┼ú─â se m─âre┼čte, ├«ntr-un interval scurt de timp, dac─â e dureroas─â sau s├óngereaz─â

2 jpg jpeg

Pentru depistarea aluni┼úelor periculoase, cu risc de melanom, medicii recomand─â analiza cu dermatoscopul. Aparatul seam─ân─â cu o lup─â ┼či are o putere de m─ârire a suprafe┼úei acestora de p├ón─â la 10 ori, de aceea medicii pot vedea modific─âri de structur─â ┼či culoare pe care nu le pot detecta cu ochiul liber. Investiga┼úia dureaz─â mai pu┼úin de 10 minute ┼či nu este deloc dureroas─â.

- evit─â expunerea la soare ├«ntre orele 10.00 ┼či 16.00.

- dac─â ai multe aluni┼úe pe corp, poart─â e┼čarfe, c─âm─â┼či cu m├ónec─â lung─â, pantaloni, p─âl─ârii cu boruri largi, mai ales vara.

- folose┼čte creme de protec┼úie solar─â, pe care s─â le aplici cu jum─âtate de or─â ├«nainte s─â ie┼či din cas─â. Dac─â mergi la plaj─â, folose┼čte crema cu fotoprotec┼úie din 2 ├«n 2 ore.

┼×tiai c─âÔÇŽ

ÔÇŽpersoanele care au pielea ┼či ochii de culoare deschis─â au un risc mai ridicat de a dezvolta melanom?

Controlul aluni┼úelor nu se face numai dac─â se observ─â modific─âri vizibile cu ochiul liber, deoarece unele schimb─âri de form─â ┼či de culoare pot sc─âpa vederii. De aceea, este recomandat ca medicul dermatolog s─â vad─â pacien┼úii care prezint─â nevi m─âcar o dat─â pe an. Controalele sunt recomandate mai ales ├«nainte de sezonul estival, fiind nevoie de un consult mai amplu, cu dermatoscopul.

Totodat─â, copiii ┼či persoanele care au ├«n familie rude care au suferit sau sufer─â de cancer de piele trebuie s─â mearg─â la controale periodice cel pu┼úin de dou─â ori pe an.