VIDEO: Când trebuie să te îngrijoreze nodulii la sân

Formarea nodulilor este pusă pe seama modificărilor hormonale specifice ciclului menstrual, care afectează ţesutul mamar. Nodulii pot avea consistenţă moale sau dură şi pot da sau nu dureri locale sau disconfort. De cele mai multe ori, durerea la nivelul sânului este motivul pentru care femeile se prezintă la medic. Cu toate că în 9 din 10 cazuri, nodulii mamari sunt de natură benignă, aceste formaţiuni necesită consult de specialitate, eventual, tratament şi urmărire. Mastoza fibrochistică, o problemă frecventă Mastoza fibrochistică (numită şi displazie mamară, mastopatie fibrochistică sau mastoză chistică) este cea mai frecventă afecţiune benignă a sânului, fiind întâlnită la aproape 60% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani. De fapt, mastoza nici nu este considerată practic o boală, ci o leziune mamară.

Printre simptomele mastozei fibrochistice se numără senzaţia de tensiune sau de greutate la nivelul sânului şi durerea accentuată în perioada premenstruală, care se reduce după menstruaţie. În cadrul mastozei fibrochistice, se formează mase chistice la unul sau la ambii sâni, care se pot reduce sau pot să dispară după menstruaţie.

Pentru reducerea simptomelor mastozei fibrochistice poate fi nevoie de tratament antiinflamator local sau oral. Alte măsuri benefice sunt reducerea consumului de cafea, mai ales înainte de menstruaţie, şi evitarea purtării sutienelor cu sârmă.

Chisturile de dimensiuni mari şi dureroase se pot aspira cu un ac fin, existând însă posibilitatea ca lichidul aspirat să se refacă după un timp. Alte formaţiuni solide care se pot simţi la palpare sunt fibroadenoamele, tumori benigne ale sânului. Acestea sunt alcătuite din glande mamare şi ţesut fibros (stromă).

Fibroadenoamele cresc riscul de cancer mamar, de aceea, medicul poate recomanda extirparea lor. Tot din cauza posibilităţii de transformare malignă, este indicată intervenţia chirurgicală şi în alte tipuri de noduli precum papiloamele intraductale, hiperplaziile epiteliale, tumora Phyllodes, carcinomul ductal in situ şi adenoza.

Ce analize se impun

La femeile cu vârsta sub 40 de ani, o primă investigaţie recomandată este ecografia mamară, care este neiradiantă şi nedureroasă, putând fi repetată ori de câte ori este nevoie. Prin ecografie se pot depista anumite anomalii mamare, se pot monitoriza afecţiuni benigne sau completează informaţiile obţinute la mamografie. În plus faţă de ecografie, elastografia poate determina şi gradul de elasticitate a ţesutului mamar. După 40 de ani, mamografia este metoda de screening pentru cancerul mamar.

„Diagnosticul de certitudine al nodulilor mamari, cel care susţine benignitatea şi infirmă malignitatea, este stabilit doar prin biopsie. Dacă nodulii depistaţi au caracteristici suspecte pentru cancer sau îşi modifică dimensiunea (cresc) în timp, este posibil să fie nevoie de o puncţie-biopsie (extragerea cu un ac a unor mici fragmente din nodul) sau de operaţie cu îndepărtarea nodulului sau sânului în totalitate (în caz de malignitate)”, explică medicul Roxana Chirilă, specialist obstetrică-ginecologie.

Autoexaminarea lunară a sânilor este cea mai simplă metodă de a descoperi prezenţa unui nodul. Este indicat ca aceasta să se facă la o zi sau două după terminarea ciclului menstrual (la menopauză, se alege o dată fixă). Pentru ca modificările să fie sesizate mai uşor, mâinile trebuie săpunite.

Sânii se examinează mai întâi în oglindă, apoi cu mâinile pe şold, după care în poziţie culcată. Este nevoie de consultarea medicului dacă se observă modificări ale aspectului sau culorii sânilor, apariţia unei umflături sau prezenţa unor secreţii maronii ori sângerii.

Dr. Roxana Chirilă

medic specialist obstetrică-ginecologie

Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti

www.doctorginecolog.ro

Nodulii mamari sunt formaţiuni tumorale solide, chistice sau mixte (solide şi lichide), prezente la unul sau la ambii sâni, dureroase sau nu. Majoritatea nodulilor mamari sunt benigni, fără a necesita tratament sau intervenţie chirurgicală. Cauzele apariţiei lor nu se cunosc, fiind incriminate, printre altele, predispoziţia genetică şi influenţa hormonală.

Dintre toate afecţiunile benigne ale sânului, cea mai frecvent întâlnită este mastopatia fibrochistică, constând în prezenţa mai multor noduli uni sau bilaterali, conţinând chisturi de mici dimensiuni şi ţesut fibros, cicatriceal. Această afecţiune se poate însoţi de simptome precum durere sau tensiune mamară, exacerbate uneori înainte de menstruaţie.

Neavând potenţial de transformare malignă, necesită numai supraveghere clinică şi ecografică sau mamografică, iar tratamentul este indicat doar pentru ameliorarea simptomelor.