Te-a ars soarele? Iată ce rişti!

1 2 jpg jpeg

Soarele poate deveni un adevărat inamic pentru sănătate dacă nu se respectă recomandările medicilor. Astfel, expunerea trebuie să se facă gradat, începându-se cu jumătate de oră, fără a se depăşi trei ore în cursul unei zile, evitându-se intervalul orar 11.00 – 16.00. În plus, sunt foarte importante protejarea pielii cu creme cu factor de protecţie solară şi se vor consuma până la trei litri de apă plată pe zi (vara se pierd mai multe lichide prin transpiraţie).

Copiii cu vârsta până la doi ani nu trebuie ţinuţi la plajă, avertizează medicii. În cazul lor, un sfert de oră zilnic de baie de soare este suficient pentru a obţine cantitatea necesară de vitamina D.

Arsurile solare se produc mai uşor la persoanele cu pielea foarte albă, cu păr blond sau roşcat. Cele mai frecvente sunt arsurile de gradul I, care se manifestă prin piele înroşită. Arsurile solare de gradul II sunt însoţite şi de băşicuţe cu lichid incolor, cele mai grave fiind cele de gradul III, deoarece este atins şi ţesutul subcutanat (muşchi).

Insolaţia poate afecta creierul

Temperaturile ridicate produc vasodilataţie periferică, ceea ce favorizează apariţia edemelor mai ales la nivelul picioarelor. De asemenea, ca urmare a pierderii de săruri minerale prin transpiraţie pot surveni crampele musculare şi deshidratarea. Mai ales în cazul persoanelor cu pielea albă şi cu părul blond, arsurile apar după două-trei ore de la expunerea la soare.

Pe lângă roşeaţa pielii, se pot forma băşici. Expunerea îndelungată la soare poate duce la instalarea insolaţiei, efectele acesteia fiind febra, ameţeala, frisoanele, durerile puternice de cap, vărsăturile, pulsul cardiac accelerat, scăderea tensiunii arteriale, oboseală accentuată, greaţă şi chiar leşin. În cazuri grave, insolaţia poate duce la acumularea de lichide la nivelul scoarţei cerebrale, producând edem cerebral sau accident vascular cerebral.

Cancerul de piele, risc pe termen lung

Unul dintre efectele târzii ale arsurilor solare este apariţia cancerului cutanat, acesta fiind localizat în proporţie de aproximativ 90 la sută pe zonele corpului care sunt expuse mai des la soare (mâini, faţă, picioare). „Memoria” pielii înregistreză agresiunile solare suferite mai ales în copilările, lucru ce produce anumite modificări cutanate ce pot duce la creşterea riscului de cancer, inclusiv a melanomului malign, forma cea mai agresivă a acestei afecţiuni.

Agravează unele boli

Arsurile solare pot agrava unele afecţiuni preexistente, precum cele de inimă, poliartrita reumatoidă sau lupusul eritematos. Expunerea prelungită şi repetată la soare grăbeşte îmbătrânirea prematură a pielii, deoarece afectează colagenul, substanţă care asigură elasticitatea. De asemenea, excesul de soare dăunează şi ochilor, ducând la scăderea acuităţii vizuale, pe termen lung putând apărea cataracta.

Ce măsuri se impun

În cazul arsurilor solare, se recomandă aplicarea de comprese cu apă, umede şi reci. Pielea nu trebuie cojită, iar băşicuţele nu se sparg, deoarece există riscul producerii unor infecţii. Se pot aplica şi creme cu corticoseroizi sau loţiuni calmante speciale (după plajă). Pentru reducerea durerilor se pot lua medicamente precum aspirină. Este obligatorie prezentarea la medic dacă apar şi frisoane, febră, hipotensiune arterială, edem al feţei şi stări de delir.