Scrâşnitul din dinţi, afecţiune declanşată de stres

Bruxismul apare, de obicei, inconştient, ocazional şi durează o perioadă scurtă de timp, fără a provoca daune semnificative sănătăţii. Atunci când o persoană scrâşneşte în mod regulat, dinţii pot suferi leziuni, şi apar alte complicaţii.

Dacă

devine un obicei, acesta poate provoca complicaţii atât la nivelul dinţilor, articulaţiilor cât şi în alte structuri ale cavităţii orale sau ale capului.

Aproximativ 80% dintre persoanele care scrâşnesc din dinţi sunt active noaptea, iar alte 20% dintre aceştia scrâşnesc în timpul zilei. Principala diferenţă între cele două tipuri de bruxism este conştiinţa gestului.

Persoanele care scrâşnesc din dinţi ziua deţin un anumit control asupra mişcării dinţilor, aceasta fiind o mişcare voluntară. Dacă ai un astfel de obicei diurn, poţi scăpa mult mai uşor, identificând cauza şi încercând să te relaxezi atunci când devii conştient de gestul pe care urmează să-l faci.

În schimb, bruxismul nocturn se manifestă prin scrâşnirea sau încleştarea dinţilor, însoţite de mişcări involuntare. Mişcările corpului, în special, cele ale maxilarului inferior sunt mai frecvente.

În timpul bruxismului de noapte, presiunea asupra dinţilor este mai mare decât cea exercitată de bruxismul diurn.

Zgomotul produs de apropierea dinţilor în momentul scrâşnirii nu te trezesc din somn.

Cauzele apariţiei bruxismului nu sunt întotdeauna foarte clare. Se spune că factorii externi ai cavităţii orale, precum stresul şi anxietatea sau anumite tulburări ale somnului, provoacă scrâşnitul dinţilor.

Totodată, bruxismul poate fi provocat şi de obiceiurile de viaţă nesănătoase. Astfel, fumatul, consumul excesiv de alcool, cafeaua, consumul de droguri cresc şansele apariţiei bruxismului.

Scrâşnitul din dinţi poate apărea uneori ca efect secundar al anumitor medicamente. Printre acestea se numără medicamentele psihotrope, cum ar fi antidepresivele sau antipsihoticele. Savanţii au demonstrate că bruxismul apare în timpul somnului lent şi mai puţin în timpul somnului rapid.

Gutierele de protecţie pentru bruxism, numite şi gutiere nocturne reduce activitatea musculară la nivelul maxilarelor pe timpul nopţii.Totuşi, acestea au rol doar de protecţie, nu tratează.

Gutierele de protecţie sunt din plastic, transparente şi acoperă atât dinţii superiori, cât şi cei inferiori. Este dispozitivul cel mai des folosit pentru a proteja dinţii de uzură, cauzate de măcinarea şi încleştarea dinţilor. Aceasta se aseamană cu gutiera de protecţie pentru sportivi.

Bruxismul poate afecta grav sănătatea, provocând o uzură prematură a dinţilor. Poate determina tocirea dinţilor şi chiar căderea lor, infecţii ale gingiilor, migrene şi probleme ale mandibulei.