În ce fel ne afectează poluarea

Chimicalele, gazele de eşapament, fumul (inclusiv cel de la ţigări) şi poluanţii ce provin de la şantiere sunt câţiva dintre factorii care fac ca aerul pe care îl respirăm să fie periculos pentru sănătate.

La fel de nocive sunt şi sursele care poluează aerul din locuinţe (de exemplu acarienii, adezivii, vopselele, chimicalele din produsele de curăţat, dar şi cele emanate de sursele care ajută la încălzire).

„Aerul poluat pătrunde prin căile aeriene în plămâni, transmiţând în timpul actului respirator substanţele nocive. Particulele cele mai mici sunt şi cele mai periculoase întrucât pătrund în profunzimea plămânului, unde pot produce leziuni ale structurilor pulmonare, dar şi afectarea căilor respiratorii“, spune prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, medic primar pneumologie în cadrul Gral Medical Bucureşti şi preşedintele Comisiei de Pneumologie a Academiei de Ştiinţe Medicale. Poate cauza oboseală şi dureri de cap Deşi ai spune că durerea de cap sau starea continuă de oboseală sunt cauzate de programul aglomerat sau de alimentaţia haotică de peste zi, bine de ştiut este că o mare parte din neplăcerile cărora nu le acordăm importanţă apar ca urmare a poluării.

Expunerea îndelungată la substanţele nocive (unele dintre ele chiar cancerigene) din aer mai poate duce la apariţia stării de greaţă, a vărsăturilor, a ameţelii, dar şi a acceselor de tuse. Astfel de neplăceri mai pot apărea şi dacă persoana lucrează într-o clădire în care calitatea aerului nu este bună.

Cantitatea mare de poluanţi din mediu (în special în zonele aglomerate sau în cele industriale) poate duce în timp la apariţia bolilor pulmonare.

Specialiştii în pneumologie spun că mare parte din substanţele nocive din aer au efect iritativ asupra aparatului respirator, ceea ce poate face ca, în timp, să apară senzaţia de lipsă de oxigen.

„Unii compuşi poluanţi pot produce iritaţie pe traseul parcurs (arborele bronşic), în timp ce alţii pot să se depoziteze în plămâni producând tulburări ale funcţiei pulmonare: se poate ajunge să nu mai inspirăm cantitatea de oxigen de care avem nevoie şi să eliminăm bioxidul de carbon“, adaugă medicul Ioan Paul Stoicescu.

Expunerea pe termen lung la astfel de substanţe poate cauza bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), alergii, astm bronşic, dar şi cancer bronho-pulmonar (poluanţii cu potenţial cancerigen sunt azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, nichelul şi seleniul).

Când vine vorba de bolile ce pot fi cauzate de poluare, copiii şi adulţii care sunt diagnosticaţi cu probleme respiratorii sunt mult mai afectaţi.

„Vulnerabilitatea mai mare a copiilor la poluare s-ar explica prin faptul că volumul de aer respirat raportat la greutatea corporală este mai mare, frecvenţa respiratorie este mai crescută, iar capacitate de apărare a organismului mai redusă datorită dezvoltării insuficiente a sistemului imunitar“, explică medicul Ioan Paul Stoicescu.

Pe termen lung, poluanţii din aer pot duce la creşterea numărului de infecţii respiratorii, dar şi a astmului bronşic în rândul celor mici.

Plămânul este organul cel mai expus, întrucât omul, ca să trăiască, trebuie să respire introducând în plămâni aerul cu substanţele nocive prezente din cauza poluării. În fiecare zi, un om ventilează în medie 20 mc³ de aer.

Cele mai expuse categorii de populaţie pentru afecţiuni generate de poluare sunt copii şi adulţii cu afecţiuni respiratorii cunoscute sau cu expunere intensă la diverşi poluanţi. Protecţia individuală a celor care locuiesc în zone cu poluare înaltă este relativ iluzorie, mai ales că persoana trebuie să respire, iar respiraţia este greu de protejat.