Depistarea precoce a cancerului pulmonar creşte şansele de supravieţuire cu 55%
Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele din cauza agresivităţii bolii şi a faptului că este depistat în stadii avansate. Un diagnostic timpuriu creşte şansele la 55%, dar dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire scad la doar 11%. O simplă vizită la medic le poate salva pacienţilor viaţa, după cum a afirmat medicul pneumolog Florin Mihălţan la un eveniment recent organizat în cadrul campaniei „Cancerul pulmonar nu aşteaptă”.
„Atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient. De aceea, insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. O vizită la medic le poate salva viaţa.”, spune prof. dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.
Simptomele pot fi înşelătoare
Tusea cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge, tusea fumătorului, apărută mai ales dimineaţa, sputa cu firicele de sânge, respiraţia îngreunată, durerile în piept sau de oase pot fi confundate cu semnele unei răceli sau a unor afecţiuni dentare. Pot fi trecute cu vederea şi tratate, uneori şi după ureche, infecţiile pulmonare sau bronşitele frecvente. Unele persoane pot trata un junghi la fizioterapie timp îndelungat până să apară şi alte simptome şi să fie diagnosticate târziu cu cancer pulmonar.
Tocmai pentru că semnele de boală nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist, cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate. Diagnosticul se stabileşte printr-un examen imagistic de tip computer tomograf, nu prin teste de sânge uzuale.
„Dacă este vorba despre o tumoare mică, nici radiografia nu o poate detecta. Există nişte teste de sânge care încearcă să depisteze precoce cancerul pulmonar, dar sunt în fază incipientă. Dacă se identifică un nodul pulmonar, este cel mai dificil diagnostic, pentru că poate fi o tumoră benignă sau malignă la început. Se propune pacientului variante pe care e posibil să le respingă: biopsia sau o intervenţie chirurgicală”, explică medicul Mihălţan.
„Un gram de prevenţie valorează mai mult decât un kilogram de medicamente”
Potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia, pacientul cu cancer luptă nu doar cu boala, ci şi cu sistemul sanitar.
Ştiai că...
...în cazurile de cancer pulmonar în care se recomandă imunoterapie, costurile pot ajunge şi la 10.000 de euro pe lună?
„Mai ales din cauză că această boală este depistată tardiv în România, autorităţile ar trebui să facă din accesul la tratamentele potrivite pentru bolnavii de cancer pulmonar o prioritate. Anul acesta, autorităţile au actualizat lista de gratuităţi cu medicamente pentru cancer pulmonar şi ne dorim ca acest proces să continue. Trebuie prioritizate prevenţia, diagnosticul precoce şi tratamentul rapid pentru aceşti pacienţi”, a adăugat Cezar Irimia, preşedinte FABC.
Atenţie!
Specialiştii estimează că numărul românilor care mor de cancer pulmonar este în continuă creştere de la an la an.
„Trebuie să prevenim!”
O declaraţie impresionantă a fost făcută de Petre Sina, unul dintre pacienţii prezenţi la eveniment:
«Mergeţi la medic măcar o dată pe an, nu ca mine după 20 de ani! Nu m-a durut nimic, n-am avut absolut niciun simptom până anul trecut când un coleg de serviciu mi-a spus că am devenit recalcitrant, dur şi m-a rugat să mă duc să-mi fac nişte analize. Soţia lui lucra la Institul „Marius Nasta” şi am mers să fac o radiografie în primă fază.
Vă spun ca să înţelegeţi ce înseamnă prevenţie. Eu am avut şi am un coşmar. Mi s-a spus că am ceva pe plămânul drept. Am zis că fumez, dar că nu am avut niciun simptom de boală. Am făcut o biopsie şi mi s-a depistat că am cancer. A trebuit să fac chimioterapie. A fost un coşmar, mai ales din ziua în care a început să-mi cadă părul. Aveam părul lung. De atunci m-am văzut mort. M-am întrebat atunci: „De ce mi se întâmplă mie?”
De aceea trebuie să prevenim. Medicul de familie poate să vadă ceva, că eşti palid, că nu eşti bine. Pe zi ce trece, eu văd tot mai multe cazuri, decese chiar şi aş vrea ca povestea mea să ajute pe alţii aşa cum şi pe mine m-au sprijinit medici, prieteni, rude. Factorul cel mai important este cel psihic. Am avut o cădere în ianuarie anul acesta, iar dacă nu mă ajutau ei, aş fi căzut şi n-aş mai fi reuşit să ies din asta.»
