Consumul des de alcool: de la ficat gras la ciroză şi cancer

1 2 jpg jpeg

FICATUL este unul dintre organele care au cel mai mult de suferit din cauza consumului de alcool. Cei care beau cantităţi mari, pe perioade lungi, se confruntă cu diverse tulburări hepatice, iar în cazuri grave, ficatul este afectat ireversibil.

STEATOZA HEPATICĂ sau ficatul gras. Consumul de alcool favorizează acumularea de grăsimi în celulele hepatice. Acest lucru se produce la câteva zile după un consum excesiv de alcool. În acest stadiu, când celulele ficatului nu sunt încă afectate, se poate acţiona prin reducerea cantităţii de alcool sau, evident, prin evitarea lui.

HEPATITA ALCOOLICĂ. Atunci când celulele hepatice sunt lezate, se produce o inflamaţie la nivelul ficatului. Afecţiune gravă, ce precede ciroza, hepatita alcoolică se manifestă prin icter, lichid în abdomen (ascită), dureri de burtă, greaţă, vomă, oboseală.

CIROZA survine la 10-15 ani de consum în exces zilnic de alcool. În cadrul acestei complicaţii, celulele hepatice se distrug progresiv, fiind înlocuite de un ţesut cicatriceal, de fibroză sau de noduli. Ciroza poate fi însoţită şi de varice esofagiene, care, prin rupere, cauzează hemoragie. În ciroza avansată, este nevoie de transplant hepatic. Cauzează pancreatită şi gastrită În 80-90% din cazuri, alcoolul este cauza pancreatitei acute sau cronice. Spre deosebire de forma acută, cea cronică duce la apariţia cicatricilor permanente la nivelul pancreasului, care îi afectează funcţionarea şi generează complicaţii.

Pancreatita se manifestă prin durere, mai ales în partea superioară a abdomenului, dar şi prin icter şi scădere ponderală. Netratată, pancreatita cronică poate duce la apariţia cancerului. De asemenea, alcoolul este iritant pentru mucoasele stomacului şi favorizează instalarea gastritei şi a refluxului gastro-esofagian.

Consumul de alcool duce la încetinirea activităţii cerebrale, iar pe termen lung induce confuzia, probleme de comportament şi pierderi de memorie. Afectarea cerebrală se produce prin mai multe mecanisme.

În primul rând, acţionează asupra celulelor, lucru care influenţează schimburile dintre ele şi neuroni. De asemenea, perturbă neurotransmiţătorii, al căror rol este de a transmite impulsurile nervoase.

La acestea se adaugă şi faptul că marii băutori au adesea şi carenţe nutriţionale, privând celulele cerebrale de vitaminele necesare (B1 şi B6) pentru a funcţiona corect. Abuzul de alcool poate cauza moartea celulelor cerebrale şi atrofia progresivă a creierului.

La alcoolici, pot apărea şi unele tulburări psihice induse de consumul de alcool. Printre acestea, psihoza Korskov (manifestată prin tulburări de dispoziţie, amnezie), encefalopatie Wernicke-Gayet (cu simptome precum insomnii, confuzii) şi demenţe alcoolice, întâlnite mai ales în faza finală a alcoolismului cronic.

Excesul de alcool este nefast şi pentru sistemul nervos periferic. Scăderea funcţionalităţii nervilor duce la instalarea polineuropatiei alcoolice, manifestată prin slăbiciune musculară, crampe dureroase, impotenţă şi dificultate a mersului.

Excesul de alcool are urmări şi asupra sănătăţii inimii. La persoanele care beau 4 – 6 pahare de alcool pe zi se înregistrează o creştere a tensiunii arteriale sistolice, în medie, cu 2,7 mmHg. Hipertensiunea poate cauza complicaţii precum tulburările de ritm cardiac.

La cei care beau alcool de mai bine de 10 ani, poate surveni o boală a muşchiului cardiac (miocardul), cardiomiopatia alcoolică. Aceasta se manifestă prin respiraţie greoaie, tuse (în special noaptea), palpitaţii.

Consumul abuziv de alcool este un factor de risc şi pentru infarct şi pentru accidentul vascular cerebral, crescând şi probabitatea de deces prin hemoragie cerebrală.

Consumul de alcool este asociat şi cu apariţia anumitor tipuri de cancer. Numeroase cercetări au arătat că favorizează în special cancerele de la nivelul gurii, gâtului, laringelui sau esofagului.

Cel mai probabil, celulele de la nivelul acestora sunt agresate de contactul direct cu alcoolul, mai exact, cu moleculele de etanol. Riscurile sunt şi mai mari dacă alcoolul se asociază cu fumatul. De asemenea, consumul de alcool, chiar şi moderat, creşte riscul apariţiei cancerului de sân. Studiile arată că şi cancerul de pancreas, cel hepatic şi colorectal sunt puse pe seama excesului de alcool.

Distrugerea neuronilor

Varice esofagiene

Tulburări cardiace

Ciroză hepatică

Gastrită cronică

Probleme intestinale

Impotenţă

Tremor al mâinilor

Afectare a sistemului nervos

Înfundarea arterelor

Crize de gută

Alcoolul este un drog puternic, cu potenţială dependenţă, care, consumat timp îndelungat, poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos şi inima.

Alcoolul este metabolizat în proporţie de 90% de ficat, care este şi organul cel mai frecvent afectat, consumul îndelungat producând progresiv steatoză hepatită alcoolică (stetohepatită) şi, în final, ciroza cu riscul suprapunerii de cancer hepatic.

Afectarea hepatică nu depinde de tipul băuturii, ci de conţinutul de alcool, fiind considerat toxic consumul de peste 40-60g/zi la bărbaţi şi 20-40g/zi la femei, pe termen îndelungat.

Consumul zilnic este mai periculos decât cel intermitent. Au risc mai mare femeile, persoanele cu deficite nutriţionale şi cei cu afectare hepatică preexistentă/concomitentă, cum ar fi cei cu hepatita virală B sau C, medicamentoasă.

Metabolizarea este influenţată şi genetic. Aşa se explică de ce unele persoane, la un consum redus, fac rapid ciroză, spre deosebire de alţi mari consumatori la care boala hepatică se manifestă tardiv.