Ce trebuie s─â ┼čtim despre creier

1 2 jpg jpeg

Organ mic, dar complex

Centru al sistemului nervos central, creierul ne ajut─â s─â percepem ┼či s─â descoperim lumea ├«n care tr─âim.

Creierul are o greutate aproximativ─â de 1.400 de grame, iar cu ajutorul numeroaselor celule de la nivelul lui transmite ┼či prime┼čte mesaje din diferite p─âr┼úi ale organismului. Cu toate c─â nu reprezint─â dec├ót 2% din greutatea total─â a corpului, acest organ este un mare consumator de energie. Astfel, consum─â ├«n jur de 20% din totalul de energie a organismului.

Creierul este unul dintre organele cel mai bine protejate. Protec┼úia este conferit─â de lichidul cefalorahidian ├«n care se ÔÇ×scald─âÔÇŁ. Aceast─â substan┼ú─â incolor─â protejeaz─â creierul, de pild─â, ├«n cazul mi┼čc─ârilor bru┼čte ale corpului. Creierul are 2 emisfere cerebrale, cea dreapt─â ┼či cea st├óng─â. Cea st├óng─â este, ├«n general, asociat─â cu g├óndirea logic─â ┼či cu limbajul, ├«n vreme ce emisfera dreapt─â este sediul intui┼úiei, emo┼úiei ┼či al sim┼úului artistic. Scoar┼úa exterioar─â a creierului este alc─âtuit─â din substan┼ú─â cenu┼čie, ├«n vreme ce ├«n interior se afl─â substan┼úa alb─â.

Funcţionarea creierului, dictată din burta mamei

Celulele creierului sunt de 2 tipuri: neuroni ┼či celule gliale. Neuronul este unitatea structural─â ┼či func┼úional─â a sistemului nervos ┼či este compus din corpul celular (pericarionul), cu mai multe prelungiri: axonul ┼či dendritele.

Num─ârul aproximativ al neuronilor este de 100 de miliarde; ace┼čtia comunic─â ├«ntre ei, dar ┼či cu restul organismului. Comunicarea dintre neuroni se realizeaz─â cu ajutorul neurotransmi┼ú─âtorilor. At├ót neuronii, c├ót ┼či celulele gliale se formeaz─â ├«nc─â din uter. ├Än apropierea na┼čterii, la f─ât apar ┼či circumvolu┼úiunile scoar┼úei cerebrale, ┼úesutul care proceseaz─â majoritatea informa┼úiilor.

Creierul are o dezvoltare gradual─â. Primele care se dezvolt─â sunt trunchiul cerebral ┼či mijlocul creierului, acestea fiind responsabile de func┼úiile de supravie┼úuire. Sistemul limbic ┼či cortexul cerebral ÔÇô nivelele superioare ├«n dezvoltarea cerebral─â - sunt responsabile de func┼úiile intelectuale ┼či de g├óndire.

De reţinut!

Controlul neurologic include analize precum electroencefalografia, electromiografia, tomografia computerizat─â, tomografia cu emisiune de positroni (PET) ┼či imagistica prin rezonan┼ú─â magnetic─â (IRM sau RMN).

Este centrul de comand─â al organismului

Creierul are o abilitate extraordinară de a forma conexiuni neuronale pe baza experienţelor noastre de viaţă.

Mai ales ├«n ultimele decenii, gra┼úie metodelor de explorare imagistic─â, au fost f─âcute numeroase descoperiri referitoare la structura ┼či func┼úiile cerebrale.

Creierul este modelat de informaţiile pe care cele 5 simţuri ni le aduc despre lumea înconjurătoare. Cu fiecare lucru învăţat, se formează noi conexiuni (sinapse), în copilărie creierul fiind mai receptiv la informaţii.

ÔÇ×Creierul prime┼čte permanent informa┼úii referitoare la evenimentele ce se petrec ├«n interiorul ┼či ├«n afara organismului, reprezent├ónd centrul de comand─â ┼či de conducere a func┼úionalit─â┼úii noastre. Sistemul nervos controleaz─â activitatea de ansamblu a organismului, at├ót cea somatic─â, activitate care stabile┼čte rela┼úiile sale cu mediul, c├ót ┼či via┼úa vegetativ─âÔÇŁ, afirm─â medicul primar neurolog Simona Novac.

Neoronii, ca transmi┼ú─âtori ┼či receptori de informa┼úii, comunic─â prin impulsuri nervoase, trimi┼ú├ónd stimuli ├«n diverse p─âr┼úi ale corpului.

Trunchiul cerebral, care se afl─â la baza creierului, coordoneaz─â func┼úiile vitale ale corpului: respira┼úia, activitatea cardiac─â ┼či circula┼úia sangvin─â.

Hipotalamusul, o alt─â component─â a sistemului nervos central, controleaz─â, la r├óndul lui, procesele necesare pentru sus┼úinerea vie┼úii. Este centru al sa┼úiet─â┼úii, al foamei, al termoregl─ârii, al ritmului somn-veghe, al comportamentului, secret─â hormonii de stres ┼či sexuali.

Hipofiza este situată la baza creierului, fiind considerată un adevărat dirijor al activităţii sistemului endocrin.

Cerebelul sau creierul mic coordoneaz─â mi┼čc─ârile, fiind implicat ├«n men┼úinerea echilibrului.

Hipocampul este o zon─â cerebral─â important─â pentru memorie ┼či ├«nv─â┼úare. Este bine de ┼čtiut c─â stoc─âm, ├«n general, amintiri care ne plac sau nu, informa┼úiile neutre pierz├óndu-se.

Amigdala, zonă cerebrală situată deasupra fiecărei urechi, este cea care decodifică emoţuiile, mai ales pe cele care reprezintă o ameninţare (frica).

Talamusul este o structur─â a creierului implicat─â ├«n filtrarea informa┼úiei ┼či ├«n transmiterea ei mai departe.

Sfatul specialistului

Dr. Simona Novac, medic primar neurologie, Spitalul Sanador, Bucure┼čti

Este binecunoscut─â asimetria func┼úional─â a emisferei cerebrale ┼či dominan┼úa ei ├«n realizarea unor performan┼úe neurofiziologice. Astfel, emisfera st├óng─â este dominant─â pentru limbaj, ├«n timp ce emisfera dreapt─â are o specializare pentru func┼úiile superioare vizuo-spa┼úiale, corporale ┼či extracorporale, recunoa┼čterea fe┼úelor umane, intervine ├«n modularea vocii, ├«n gestic─â ┼či ├«n pantomim─â.

Emisfera dreapt─â apare ca un rezonator sensibil-emo┼úional, afectiv legat─â de creativitatea artistic─â, sensibil─â la tiparele vizuale, picturale sau muzicale, fiind dominant─â ├«n func┼úiile geometrice ┼či spa┼úiale sintetic. Emisfera st├óng─â este, prin excelen┼ú─â, ra┼úional─â, dominant─â ├«n g├óndire, pe func┼úiile abstract─â, conceptual─â, bazat─â pe limbaj matematic, excel├ónd ├«n procesele analitice.

În mod normal, ambele emisfere cerebrale se integrează într-o activitate armonioasă cerebrală, funcţiile neuropsihologice ale acestora fiind complementare.