Ce legătură este între gută şi diabet?

image

Cu toate că sunt afecțiuni medicale distincte, guta și diabetul pot coexista la persoanele care au factori de risc comuni, precum obezitatea și rezistența la insulină.

Guta este o formă de artrită inflamatorie, care apare ca urmare a acumulării excesive de acid uric în articulații și alte țesuturi din corp. Acidul uric este un produs rezidual, care se formează când corpul descompune purinele, substanțe preyente natural în unele alimente, precum: carne roșie, hamsii, icre. Când nivelul acidului uric din sânge este prea ridicat, acesta formează cristale solide de acid uric, provocând inflamație, durere și umflături. Guta afectează, mai ales, degetele mari de la picioare, dar poate să se manifeste și în zona genunchilor, gleznelor, încheieturilor și la nivelul coatelor. Durerea este severă și debutează, de obicei, brusc, adesea noaptea. Atacturile de gută se pot manifesta pe durata a câtorva zile sau săptămâni, în funcție de eficacitatea tratamentului prescris de medic.  

Cine este predispus?

Factorii genetici influențează modul în care organismul procesează acidul uric, iar un istoric familial de gută poate crește probabilitatea ca o persoană să dezvolte această problemă de sănătate. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc semnificativ pentru gută, deoarece excesul de greutate corporală favorizează creșterea nivelului de acid uric din sânge. Predispuse la gută sunt și persoanele care au o alimentație bogată în purine, hipertensivii și persoanele diagnosticate cu boli renale.

De ce sunt asociate cele două boli

Cercetările au arătat că diabetul zaharat și guta sunt afecțiuni aflate în strânsă legătură. Persoanele care au diabet zaharat, în special diabet de tip 2, au o rezistență la insulină crescută, ceea ce influențează metabolismul purinelor și implicit creșterea nivelurilor de acid uric în sânge. De asemenea, nivelurile ridicate ale glucozei din sânge afectează excreția acidului uric prin rinichi, iar astfel organismul devine predispus la dezvoltarea acestei afecțiuni. Totodată, guta contribuie la creșterea rezistenței de insulină, un factor de risc pentru diabetul zaharat de tip 2.  

Modalități de prevenire

Prevenirea acestor afecțiuni implică o abordare atentă la dietă, stil de viață și tratament medical. Dacă ești predispus la gută, evită alimentele bogate în purine, cum sunt cărnurile roșii (vită, porc, miel și organe), fructele de mare (creveții, crabii, homarii și scoicile), anumite tipuri de pește (sardine, hering, macrou și anșoa), spanacul, mazărea, fasolea uscată și sparanghelul! Limitează sau evită, de asemenea, consumul de alcool, în special berea și băuturile spirtoase, deoarece cresc nivelul de acid uric în sânge și declanșează episoade dureroase de gută. Dieta săracă în zaharuri, gestionarea greutății corporale, exercițiile fizice regulate, precum și controlul periodic al nivelurilor de acid uric în sânge și al glicemiei sunt esențiale pentru gestionarea ambelor probleme de sănătate și prevenirea complicațiilor pe termen lung.