Care este boala regilor. De ce este numită astfel şi cum se manifestă
Tip de artrită, guta, cunoscută şi ca boala regilor, se manifestată prin articulaţii umflate, roşii şi dureroase. O parte importantă a tratamentului este modificarea dietei.
Hipocrate, părintele medicinei, a observat că guta apare mai ales la cei bogaţi, de unde şi numele sub care mai este cunoscută, boala regilor sau a celor bogaţi. Asocierea a fost făcută cu mesele îmbelşugate (mai ales în produse de origine animală) pe care aceştia şi le permiteau. Aşadar, excesul de carne şi de alimente care conţin purine (substanţe care prin descompunere formează acidul uric) este un factor important de risc în apariţia bolii.
Guta este cauzată de eliminarea inadecvată a acidului uric, ceea ce duce la formarea de microcristale ce se depun la nivelul articulaţiilor, declanşându-se astfel un proces inflamator. Boala se manifestă prin dureri articulare intense. Poate apărea la orice articulaţie (genuchi, coate, mâini), cel mai adesea însă fiind afectat degetul mare de la picior. Crizele dureroase se declanşează mai ales nopatea. Articulaţia este roşie şi umflată, durerea accentuându-se la cea mai mică atingere.
De asemenea, jumătate din persoanele cu gută sunt mari consumatoare de alcool. Au un risc mai mare de a face boala bărbaţii (până la menopauză, femeile sunt mai protejate de estrogen), cei cu boli renale, cu hipertensiune, cu diabet, ateroscleroză, cei care iau medicamente precum diureticele, precum şi cei care au în familie cazuri de gută. Principala complicaţie a gutei este formarea de calculi urinari.
Citeşte şi: Motive pentru care ne dor picioarele
Se tratează medicamentos şi prin modificarea alimentaţiei
Guta nu se vindecă, dar poate fi ţinută sub control cu ajutorul alimentaţiei şi al tratamentului medicamentos. În crizele de gută, precum şi pentru profilaxia acestora, medicul recomandă adesea colchicină. Totodată, persoanele diagnosticate cu gută primesc un tratament de lungă durată cu medicamente care scad concentraţia acidului uric în sânge. Persoanele cu gută trebuie să evite alimentele cu conţinut mare de purine (vezi tabel), să bea 2 litri de apă pe zi şi să elimine alcoolul.
Alimente care conţin purine
Alimente cu conţinut crescut de purine (100 - 1000 mg/100g aliment)
Hamsii, scrumbie, sardine, hering, icre, inimă, rinichi, supă concentrată de carne, carne de gâscă, potârniche, drojdie
Alimente cu conţinut moderat de purine
(9 - 100 mg/100 g aliment)
Carne şi peşte (fără cele amintite), moluşte, păsări domestice, sparanghel, fasole uscată, mazăre, spanac, ciuperci, linte, legume - (o porţie de carne, peşte sau ½ cană de legume din această grupă este permisă zilnic în timpul remisiunii bolii).
Alimente cu un conţinut neglijabil de purine
(sub 9 mg 100 g aliment)
Pâine, fructe, cereale, brânză, lapte, făinoase, nuci, ulei, masline, murături, ciocolată, cafea, condimente, plăcintă, prăjituri, îngheţată, plante medicinale, ouă, grăsimi, orez, sare, zahăr, oţet, legume (fără cele de la grupele anterioare).
