Medic: Infecția urinară generează piatră la rinichi. Interviu

Este important să avem grijă de sănătatea aparatului urinar și a rinichilor, pentru că altfel se poate ajunge la complicații. Dr. Marcian Manu, medic primar urologie, ne-a vorbit despre problemele care pot să apară la nivel urinar și renal.

Ce rol joacă rinichii în organismul uman și de ce este important să le menținem sănătatea?

Pentru economia organismului sunt extraordinar de importanți, pentru că ei realizează filtrarea unei mari părți din toxinele pe care le produce organismul și pe care trebuie să le elimine. Are rol de curățire a acestor toxine, fiind un organ cu o fenomenală capacitate de adaptare la diferite impulsuri. Închipuiți-vă că un om care are o fiziologie normală, care merge în deșert și se deshidratează, într-o cantitate de 400-500 de ml de urină pe 24 de ore, poate elimina întreaga cantitate de toxine pe care o produce. Același om sănătos, dacă bea 10 litri de apă, va elimina apa cu o cantitate diluată de toxine. Deci adaptabilitatea în a elimina aceste toxine în condițiile în care el funcționează normal este extraordinar de importantă.

Pe de altă pare, rinichii realizează un echilibru acido-bazic și hidroelectrolitic, pentru că participă la reglarea cantității de apă din organism. O elimină sau o menține în organism, după nevoie.

Rinichiul este și un organ endocrin și amintesc numai câtiva dintre hormonii pe care-i secretă, renina, implicată în reglarea tensiunii arteriale, și eritropoietina, implicată în geneza hematiilor și în metabolismul vitaminei D, intervenind în absorbția calciului.

Ce sunt nefrologia și urologia?

Cele 2 specializări se suprapun în diagnostic și patologie și conlucrează pentru tratarea pacientului renal. Nefrologia este specialitatea care se ocupă de bolile rinichilor generate de faptul că celula nobilă a rinichiului nu mai funcționează normal, iar urologia, specialitatea mea, este una chirugicală, care se ocupă cu tratarea afecțiunilor prin tehnici chiurgicale. Nefrologia rezolvă o parte din patologie prin medicamente, în timp de urologia presupune abordare chirurgicală. Împreună, ambele, rezolvă pacientul renal.

Care este cantitatea de urină pe care trebuie să o eliminăm zilnic?

În general, ceea ce nu funcționează bine și este un semnal de alarmă este cantitatea de urină pe care o producem în 24 de ore și care trebuie să fie peste un litru, un litru și jumătate. Dar câți dintre noi apreciem corect cantitatea de urină zilnică? Trebuie să avem curiozitatea, o dată, să măsurăm cât urinăm zilnic, pentru că acela este un parametru deosebit de important.

Pe de altă parte, este important să știm ce urinăm, cum urinăm, când urinăm, cu ce confort urinăm, dacă urina și-a modificat culoarea, dacă este tulbure, limpede, pentru că toți acești factori trebuie să ne atagă atenția dacă ceva deviază de la normalul nostru, precedent acelei situații.

Care sunt principalele cauze ale insuficienței renale?

Există 2 termeni pe care îi auzim în literatura medicală, insuficiența renală și boala renală cronică. Insuficiența renală este incapacitatea eliminării toxinelor în ritmul în care ele se produc și în ritmul în care trebuie eliminate.

Insificiența renală poate avea 3 cauze principale, situate înainte de rinichi, la rinichi, sau o patologie care survine după rinichi, pe calea de evacuare urinară. Insuficiența renală de cauză pre-renală poate fi hipotensiunea unui pacient care pierde mult sânge la un moment dat. Când este hipotensiv o lungă perioadă, rinichiul simte că nu-i vine sânge și că în moment acela nu mai poate funcționa, nu mai poate produce urina. Aceasta este o situație tipică pentru insuficiența pre-renală, care est reversibilă dacă noi suplinim volumul sangvin cu substinuenți.

Insuficiența renală de cauză renală este tipic nefrologică: gromeluronefrite, glomeluropatiile, sindromul nefrotic, intoxicațiile medicamentoase ale celulei nefronice - toate acestea sunt cauze care acționează asupra celulei din rinichi. Cazurile tratate de urolog sunt produse, în general de obstrucție sau de o patologie a tractului urinar, la nivelul rinichilor sau aflată sub rinichi: blocaje ale ureterelor prin litiază, prin tumori, cancere.

Ce factori contribuie la formarea pietrelor la rinichi?

Cel mai simplu este să zicem „să bem apă multă”, dar nu este și corect. Pentru că pe noi trebuie să ne intereseze câtă urină producem, nu câtă apă bem. Un om de 150 kg, în august, la plajă va pierde prin transpirație o cantitate enormă de apă și va face o cantitate foarte mică de urină, chiar dacă va bea foarte mult, în timp ce unul aflat la schi va face o cantitate mare de urină, raportat la o ingestie mare de lichid. Deci corect și foarte important este să știm cât lichid bem ca să producem o anumită cantitate de urină. Este evident că o cantitate mare de lichid ingerat duce la o cantitate mai mare de urină eliminate în 24 de ore, ceea ce noi numim diureză. Când diureza este mare, șansa de a dezvolta litiază este mică. Efectul de spălare produs de urină va face imposibilă cristalizarea și geneza pietrelor. Pe de altă parte, gândiți-vă că un om cu insuficiență cardiacă a cărui inimă cu are suficiente resurse pentru a împinge volumul sanguin, în momentul în care va avea lichid suplimentar, va avea o mare problemă în a propulsa acest volum sangvin. Deci, lucrurile trebuie bine gândite cu un medic, în funcție de particularitatea cazului, iar informațiile din media nu trebuie preluate și puse în practică fără a discuta cu medicul curant.

Apoi, există factori metabolici care pot contribui la formarea pietrelor la rinichi. Un factor important este infecția urinară. Și aici este un cerc vicios. Infecția urinară generează piatră la rinichi, iar piatra generează infecție urinară. Iar noi trebuie să rupem acest cerc vicios ca un element să nu-l determine pe celălalt, ca un element să nu-l implice pe următorul. În afara acestor cauze, sunt malformațiile și orice obstrucție urinară.

Care sunt principalele cauze ale infecțiilor urinare?

Cauza infecțiilor urinare sunt germenii care ajung în mod anormal, adică din afară în interior, la nivelul aparatului urinar, populează vezica și, cel mai frecvent, generează cistită. Este un fenomen inflamator infecțios la nivelul peretelui vezicii urinare. În condiții normale, urina circulă întotdeauna dinspre rinichi înspre vezică și nu invers. Există 2 ecluze importante: una între rinichi și ureter și a doua pe ureter și vezică, dar bacteriile paralizează ecluzele și pot ascensiona pe uretere până la nivelul rinichilor. Și aici apare o a doua etapă a unei infecții urinare, care este seminificativ mai gravă decât o cistită, reprezentată de pielonefrită.

De la pilelonefrită, infecție a cavităților renale se poate merge în parenchim, la celula nefronică, astfel încât poate apărea o infecție care se numește nefrită. Și, dincolo de rinichi, transformând rinichiul într-o pungă cu puroi, nefuncțional. De la o astfel de infecție netratată se poate ajunge la insuficiență renală.

Aceste bacterii pot veni și din interior, nu doar din afară. Ele pot veni din colon sau pot pleca de la un simplu abces dentar prin sânge, până la nivelul rinichiului și se declanșează o infecție de sus în jos, nu de jos în sus, deci mecanismele sunt complexe.

Aceste probleme trebuie diagnosticate, tratate și verificată eficiența tratamentului. Adică pacientul să vină cu o urocultură după ce face un tratament complet și verificat dacă infecția nu persistă.

Ce teste și analize sunt recomandate pentru monitorizarea sănătății rinichilor și cât de frecvent ar trebui efectuate acestea?

Sunt foarte importante probele de funcție renală, ureea serică, creatinina serică, acidul uric sunt primele analize care, din punctul nostru de vedere, trebuie făcute. Este foarte important calculul ratei filtrării glomerulare. Asta pentru că putem avea pacienți cu uree și creatinină normale, dar cu rată a filtrării glomerulare scăzută, ceea ce înseamnă o pre-etapă a unei posibile insuficiențe renale. Deci nu așteptăm să avem modificari ale valorilor, ci știm dinainte că ele vor putea să se modifice. Importante sunt și sumarul de urină și urocultura. Ele ne arată dacă există cristalurie, ce anume se elimină prin urină, prezența zahărului în urină, a glucozei și aceasta se întâmplă numai când un pacient diabetic are o valoare atât de mare încât se depășește pragul de rezistență al rinichiului de a reține glucoza.

O investigație repetabilă, ieftină, inofensivă, este ecografia de aparat urinar, care este deosebit de importantă pentru urolog. Nu se mai concepe astazi un consult urologic fără o ecografie.

Cum afectează medicamentele sănătatea rinichilor?

Este foarte important să vorbim cu medicul. Automedicația poate fi periculoasă pentru că există medicamente nefrotoxice, cum sunt unele antiinflamatoare, cortizonii sau antibiotice nefrotoxice, a căror doză trebuie modificată în funcție de capacitatea de epurație și de riscul de a agrava sau de a declanșa o insuficiență renală existentă. De asemenea, trebuie să știm că o mare parte din populația vârstnică ia antihipertensive. Când tensiunea scade, cantitatea de sânge care ajunge la rinichi scade implicit. Prin rinichi, într-un minut trece un sfert din debitul cardiac, iar rinichiul are nevoie de acest sânge pentru a funcționa, dar și pentru a-l epura. În momentul în care prin medicamentele hipotensoare auto-administrate sau doze incorect luate, fără sfatul uni specialist, ducem tensiunea la valori prea mici, vom avea o scădere a perfuziei renale, implicit o scădere a capacității de epurație și o creștere a reținerii de toxine în organe.