Ce factori îţi slăbesc imunitatea

Avem nevoie de un sistem imunitar puternic nu numai pentru a ne feri de răcelile şi de gripele frecvente în sezonul rece, ci şi pentru a preveni riscul de boli precum cancerul. Format din miliarde de celule, cu misiuni specifice în protejarea organismului faţă de factorii nocivi atât din exterior, cât şi din interior, sistemul imunitar se află permanent în alertă, pregătit să combată agenţii care produc îmbolnăvire. Însă buna lui funcţionare este perturbată mai ales de stilul modern de viaţă.

„Imunitatea poate să fie influenţată de condiţiile de microclimat (temperaturi scăzute sau crescute, cu umiditate mare), de expunerea la diverse substanţe toxice, de alimentaţia necorespunzătoare, de fumat, de oboseală, de sindromul de suprasolicitare, de stres, de anumite boli (cardiace, respiratorii, hepatice, renale, infecţii precum cea cu HIV) sau de tratamente precum radio şi chimioterapia”, afirmă Garofiţa Nicolae, medic primar medicină de familie la Clinica Garomed din Bucureşti.

Flora bacteriană intestinală formează aproape 80% din sistemul imunitar. Bacteriile „bune” din intestine sunt distruse de administrarea de antibiotice, de anticoncepţionale, precum şi de hrana săracă în nutrienţi şi de bolile digestive, afectând negativ imunitatea. Flora intestinală poate fi echilibrată prin consumul de probiotice, bacterii „bune” prezente în iaurturi naturale şi în chefir.

Capacitatea naturală de apărare a organismului are de suferit şi în urma altor medicamente, precum cele antitiroidiene. Printre efectele adverse ale acestora se numără leucopenia, tulburare manifestată prin scăderea numărului de globule albe (leucocite), implicate în apărarea organismului de infecţii.

Stresul cronic este unul dintre cei mai mari inamici ai imunităţii. În situaţiile tensionante, se secretă în exces cortizol, numit şi hormonul stresului, care şubrezeşte sistemul imunitar, ceea ce, pe termen lung, favorizează apariţia bolilor cronice şi a cancerului. Stresul scade formarea anticorpilor, substanţe produse de sistemul imunitar ca răspuns la atacurile celulelor canceroase, ale bacteriilor, ale virusurilor sau ale altor agenţi patogeni. Sunt afectaţi mai ales anticorpii IgG, care se regăsesc în toate fluidele organismului şi care au rolul de a proteja faţă de infecţiile virale şi bacteriene.

Şi insomniile duc la scăderea imunităţii, în timpul somnului refăcându-se toate funcţiile organismului, inclusiv cele ale sistemului imunitar. De asemenea, sedentarismul slăbeşte imunitatea, dimpotrivă, mişcarea moderată stimulează funcţiile „armelor” naturale de apărare, precum limfocitele B (implicate în producerea anticorpilor), T (cu rol antiinfecţios şi de distrugere a tumorilor) şi celulele NK („natural killers” – ucigaşi naturali ai bacteriilor, virusurilor şi celulelor canceroase). Atenţie, eforturile fizice prea intense şi de lungă durată slăbesc imunitatea!

Citeşte şi:

Sistemul imunitar este influenţat, în mare măsură, de alimentaţie. Hrana de tip fast-food, dulciurile rafinate, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile şi produsele de patiserie sunt câteva dintre alimentele care dăunează imunităţii. Astfel, consumul de zahăr în exces duce la sărăcirea organismului de minerale şi de vitamine, printre acestea numărându-se cromul, calciul, magneziul, vitamina B1 şi cuprul.