Ce complicaţii dau arterele înfundate

2 jpg jpeg

Ateroscleroza este ├«nso┼úit─â de diverse modific─âri la nivelul arterelor, identific├óndu-se prezen┼úa trombozelor, a stenozelor ┼či a anevrismelor. De asemenea, survin modific─âri ┼či la ┼úesuturile care depind de irigarea cu s├ónge. Este bine de ┼čtiut c─â leziunile ini┼úiale ale procesului aterosclerotic sunt reversibile, acest lucru nefiind posibil la cele avansate.

Cum este afectat─â inima

Lezarea arterelor coronare (cele care irig─â inima) conduce, ├«n 90% din cazuri, la cardiopatie ischemic─â. Aceasta se poate manifesta ca angin─â pectoral─â sau, mai grav, ca infarct. Angina pectoral─â este ├«nso┼úit─â de durere localizat─â adesea ├«napoia sternului. Durerea, care poate fi declan┼čat─â de efort, cedeaz─â la administrarea de nitroglicerin─â sublingual.

Forma cea mai grav─â de cardiopatie ischemic─â este infarctul micardic. ├Än acest caz, miocardul nu mai prime┼čte s├ónge, ceea ce duce la necrozarea lui. ├Än peste 95% din cazuri, infarctul miocardic acut este cauzat de ateroscleroza coronarian─â. Infarctul necesit─â ajutor medical c├ót mai rapid, fiind o urgen┼ú─â major─â, ce pune ├«n pericol via┼úa persoanei.

Accidentul vascular cerebral, risc posibil

Un alt organ vital afectat de ateroscleroz─â este creierul. Cel mai grav risc este producerea accidentului vascular cerebral (AVC), care apare ├«n urma ├«ntreruperii fluxului circulator de la nivelul creierului. Este de 2 tipuri: ischemic ┼či hemoragic.

Cel ischemic are loc c├ónd un vas de s├ónge este astupat de un obstacol pe traiectul lui sau printr-un cheag de s├ónge. Este cea mai frecvent─â form─â de AVC (80%). Cel hemoragic se produce ├«n urma ruperii unui vas de s├ónge. Accidentul vascular cerebral are printre simptome durerea de cap, st─ârile de confuzie, ame┼úeli, grea┼úa, v─ârs─âturile ┼či febra.

Durerea la mers poate fi semn de arterit─â

Numit─â medical arteriopatie obliterant─â, arterita este o boal─â care duce la sc─âderea diametrului arterelor, av├ónd ca efect sc─âderea fluxului sangvin care ajunge la ┼úesuturi. Adesea, afecteaz─â picioarele, mai rar membrele superioare. Este frecvent─â la persoanele cu v├órsta peste 70 de ani, mai ales la b─ârba┼úi. Principalul simptom al arteritei este durerea, ├«n special la mers. Ini┼úial, aceasta se resimte ca o cramp─â. Mai pot surveni furnic─âturi ┼či amor┼úeli.

Ateroscleroza se poate instala ┼či pe arterele renale

Pl─âcile de aterom se pot forma ┼či la nivelul arterelor renale. Acest lucru are drept consecin┼ú─â reducerea fluxului sangvin care irig─â rinichiul, cu consecin┼úe precum cre┼čterea tensiunii arteriale. Cu timpul, ┼úesutul renal ┼či vasele mici de la acest nivel pot suferi modific─âri ireversibile.

Un alt risc posibil este infarctul renal. Acesta reprezint─â necroza unei zone de ┼úesut renal, av├ónd ca simptome s├óngele ├«n urin─â, grea┼úa, v─ârs─âturile ┼či febra.

Cauza mai pu┼úin ┼čtiut─â a durerilor abdominale

Arterele mezenterice, cele care aprovizioneaz─â cu s├ónge pancreasul, intestinul sub┼úire ┼či pe cel gros, pot fi, la r├óndul lor, afectate de ateroscleroz─â. Se produce o ischemie, o reducere a fluxului sagvin la acest nivel. Ateroscleroza arterelor mezenterice se manifest─â prin balon─âri, grea┼ú─â, v─ârs─âturi ┼či dureri intense, mai ales dup─â mas─â.

Prin v─ârs─âturi, durerile se pot calma. Uneori, persoana poate evita s─â m─ân├ónce, tocmai pentru a nu-┼či provoca aceste dureri. S├óngele ├«n scaun ┼či tulbur─ârile de tranzit pot, de asemenea, s─â ├«nso┼úeasc─â ischemia mezenteric─â. Infarctul intestinal poate produce necroz─â sau perfora┼úie intestinal─â.

Atenţie!

Arterita nu trebuie neglijat─â. ├Än absen┼úa tratamentului ┼či a modific─ârilor care ┼úin de stilul de via┼ú─â, poate duce la amputa┼úii sau chiar la deces.

Sfatul specialistului

2 jpg jpeg

Dr. Georgiana Puiu, medic specialist cardiologie, Clinica de Diagnostic Gral, Bucure┼čti

Ateroscleroza este o cauză importantă de mortalitate în întreaga lume. Evoluţia aterosclerozei durează mai mulţi ani, timp în care pacientul este asimptomatic. Cel mai probabil, lipsa simptomelor se datorează unui remodelaj exterior (pozitiv). Ulterior, prin remodelajul negativ apare stenoza lumenului. La o stenoză > 60% se produc limitări ale fluxului în condiţii de cerere crescută (de exemplu, angina stabilă).

Dincolo de un anumit grad al acestei evoluţii cronice, placa de aterom poate antrena complicaţii clinice, justificând astfel un tratament. De exemplu, există un risc de ischemie miocardică când stenoza coronariană este > 70%, cu indicaţie de revascularizare percutanată sau prin bypass. Există un risc de AVC când stenoza carotidiană este > 70%, cu risc de revascularizare.