Ce complicaţii dau arterele înfundate

Ateroscleroza este însoţită de diverse modificări la nivelul arterelor, identificându-se prezenţa trombozelor, a stenozelor şi a anevrismelor. De asemenea, survin modificări şi la ţesuturile care depind de irigarea cu sânge. Este bine de ştiut că leziunile iniţiale ale procesului aterosclerotic sunt reversibile, acest lucru nefiind posibil la cele avansate.

Cum este afectată inima

Lezarea arterelor coronare (cele care irigă inima) conduce, în 90% din cazuri, la cardiopatie ischemică. Aceasta se poate manifesta ca angină pectorală sau, mai grav, ca infarct. Angina pectorală este însoţită de durere localizată adesea înapoia sternului. Durerea, care poate fi declanşată de efort, cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual.

Forma cea mai gravă de cardiopatie ischemică este infarctul micardic. În acest caz, miocardul nu mai primeşte sânge, ceea ce duce la necrozarea lui. În peste 95% din cazuri, infarctul miocardic acut este cauzat de ateroscleroza coronariană. Infarctul necesită ajutor medical cât mai rapid, fiind o urgenţă majoră, ce pune în pericol viaţa persoanei.

Accidentul vascular cerebral, risc posibil

Un alt organ vital afectat de ateroscleroză este creierul. Cel mai grav risc este producerea accidentului vascular cerebral (AVC), care apare în urma întreruperii fluxului circulator de la nivelul creierului. Este de 2 tipuri: ischemic şi hemoragic.

Cel ischemic are loc când un vas de sânge este astupat de un obstacol pe traiectul lui sau printr-un cheag de sânge. Este cea mai frecventă formă de AVC (80%). Cel hemoragic se produce în urma ruperii unui vas de sânge. Accidentul vascular cerebral are printre simptome durerea de cap, stările de confuzie, ameţeli, greaţa, vărsăturile şi febra.

Durerea la mers poate fi semn de arterită

Numită medical arteriopatie obliterantă, arterita este o boală care duce la scăderea diametrului arterelor, având ca efect scăderea fluxului sangvin care ajunge la ţesuturi. Adesea, afectează picioarele, mai rar membrele superioare. Este frecventă la persoanele cu vârsta peste 70 de ani, mai ales la bărbaţi. Principalul simptom al arteritei este durerea, în special la mers. Iniţial, aceasta se resimte ca o crampă. Mai pot surveni furnicături şi amorţeli.

Ateroscleroza se poate instala şi pe arterele renale

Plăcile de aterom se pot forma şi la nivelul arterelor renale. Acest lucru are drept consecinţă reducerea fluxului sangvin care irigă rinichiul, cu consecinţe precum creşterea tensiunii arteriale. Cu timpul, ţesutul renal şi vasele mici de la acest nivel pot suferi modificări ireversibile.

Un alt risc posibil este infarctul renal. Acesta reprezintă necroza unei zone de ţesut renal, având ca simptome sângele în urină, greaţa, vărsăturile şi febra.

Cauza mai puţin ştiută a durerilor abdominale

Arterele mezenterice, cele care aprovizionează cu sânge pancreasul, intestinul subţire şi pe cel gros, pot fi, la rândul lor, afectate de ateroscleroză. Se produce o ischemie, o reducere a fluxului sagvin la acest nivel. Ateroscleroza arterelor mezenterice se manifestă prin balonări, greaţă, vărsături şi dureri intense, mai ales după masă.

Prin vărsături, durerile se pot calma. Uneori, persoana poate evita să mănânce, tocmai pentru a nu-şi provoca aceste dureri. Sângele în scaun şi tulburările de tranzit pot, de asemenea, să însoţească ischemia mezenterică. Infarctul intestinal poate produce necroză sau perforaţie intestinală.

Atenţie!

Arterita nu trebuie neglijată. În absenţa tratamentului şi a modificărilor care ţin de stilul de viaţă, poate duce la amputaţii sau chiar la deces.

Sfatul specialistului

Dr. Georgiana Puiu, medic specialist cardiologie, Clinica de Diagnostic Gral, Bucureşti

Ateroscleroza este o cauză importantă de mortalitate în întreaga lume. Evoluţia aterosclerozei durează mai mulţi ani, timp în care pacientul este asimptomatic. Cel mai probabil, lipsa simptomelor se datorează unui remodelaj exterior (pozitiv). Ulterior, prin remodelajul negativ apare stenoza lumenului. La o stenoză > 60% se produc limitări ale fluxului în condiţii de cerere crescută (de exemplu, angina stabilă).

Dincolo de un anumit grad al acestei evoluţii cronice, placa de aterom poate antrena complicaţii clinice, justificând astfel un tratament. De exemplu, există un risc de ischemie miocardică când stenoza coronariană este > 70%, cu indicaţie de revascularizare percutanată sau prin bypass. Există un risc de AVC când stenoza carotidiană este > 70%, cu risc de revascularizare.