Boala care îngustează arterele

Inamic tăcut al inimii şi nu numai, ateroscleroza duce la pierderea elasticităţii arterelor, la îngustarea şi chiar la înfundarea lor din cauza depunerii plăcilor de aterom pe pereţii acestora. Bolile cardiovasculare sunt, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prima cauză de deces în lume. Multe dintre acestea se datorează aterosclerozei, o boală a arterelor favorizată de un stil de viaţă nesănătos. Procesul aterosclerotic începe încă din prima parte a vieţii şi se accentuează pe parcursul vieţii, mai ales la cei care fumează, sunt sedentari şi au o alimentaţie bogată în grăsimi de origine animală. Este un proces degenerativ produs la nivelul tunicii interne a pereţilor arterelor mari şi medii. Deşi toate arterele corpului pot fi afectate de apariţia plăcilor de aterom, acestea apar mai ales la nivelul aortei (care transportă sângele de la inimă către toate organele), al arterelor membrelor, al carotidei (vasele cerebrale), al arterelor renale, coronare (care vascularizează inima) şi digestive. Ce sunt plăcile de aterom Ateromul sau plăcile de aterom se formează progresiv pe pereţii arterelor. Cantităţile mari de colesterol sangvin ajung să agreseze endoteliul, un strat subţire care căptuşeşte arterele. Prin fisurarea acestuia, colesterolul pătrunde în peretele arterial. Într-o primă fază, apar striaţii gălbui. În componenţa ateromului intră atât depozitele de colesterol, cât şi alte substanţe precum calciul (care duce la calcifierea plăcii de aterom, având ca rezultat fragilizarea pereţilor vasculari), celule şi reziduuri, care, prin acumulare, îngreunează trecerea sângelui. Când placa de aterom se rupe, corpul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui cheag de sânge.

Ateroscleroza poate reduce diametrul arterelor coronare chiar şi cu 50% fără să producă simptome. „Când îngustarea arterială devine critică, aportul de sânge la zona de miocard aferentă arterei scade dramatic, producând suferinţă muşchiului inimii (ischemia) sau chiar infarctul miocardic, dacă artera se ocluzionează”, se arată în cartea „Cum să trăim mai mult şi mai bine” (coordonator: Dan Cheţa).

30% din cazurile de deces din ţările industrializate sunt produse de ateroscleroză.

...arterele sunt formate din 3 straturi? De la exterior la interior, acestea sunt: adventicea, tunica mijlocie (media) şi tunica internă (intima).

Există numeroase teste prin care este pusă în evidenţă prezenţa aterosclerozei, începând de la analizele de sânge, prin care se detectează nivelul crescut al colesterolului, continuând cu cele care folosesc ultrasunetele şi razele X.

Pentru diagnosticarea aterosclerozei, primele analize recomandate de medic sunt cele de sânge. Printre acestea, se numără cele pentru colesterol, timpul de coagulare, glicemia şi calciul. De asemenea, este nevoie şi de analiza urinei, care poate semnala prezenţa bolilor metabolice. Şi electrocardiograma este indicată celor cu risc cardiovascular. Testul evaluază activitatea electrică a inimii şi dezvăluie cauzele durerilor din piept sau ale palpitaţiilor.

Examinare care funcţionează pe baza ultrasunetelor, ecografia Doppler măsoară viteza sângelui prin vase. Explorarea trebuie făcută periodic de fumători, de cei cu diabet, cu hipertensiune şi de cei cu un nivel ridicat al colesterolului. Este un test nedureros şi neiradiant, care poate fi repetat ori de câte ori este nevoie. Ecografia Doppler se poate face la nivelul gâtului, al picioarelor, al abdomenului şi al membrelor superioare. Prin această ecografie, medicul poate observa leziunile de pe pereţii vasculari, diagnosticul fiind oferit pe loc.

Procedură minim invazivă, arteriografia se face cu ajutorul razelor X şi permite evaluarea vaselor de sânge. Examinarea poate evidenţia depunerile de colesterol sau de calciu şi zonele micşorate sau blocajele produse de cheaguri de la nivelul arterelor.

Examinarea presupune introducerea unei substanţe de contrast în vasele de sânge, motiv pentru care este nevoie de monitorizarea pacientului. Pentru prevenirea reacţiilor adverse, trebuie ca medicul să fie informat de existenţa alergiilor şi a bolilor asociate. Procedura permite explorarea arterelor coronare (coronarografie), precum şi alte vase (arterele carotide, renale, ale membrelor, aorta).

Ecografia Doppler poate evidenţia şi cauzele unui accident vascular cerebral.

Pe lângă controlul factorilor de risc modificabili, cum sunt oprirea fumatului, monitorizarea tensiunii şi scăderea colesterolului, în ateroscleroză poate fi nevoie şi de medicamente sau chiar de unele intervenţii.

Printre medicamentele prescrise în ateroscleroză se numără:

- Antiagregantele plachetare precum aspirina. Acestea reduc riscul de formare a cheagurilor la nivelul plăcilor de aterom.

- Statinele - au rolul nu numai de a scădea nivelul colesterolului, ci şi de a stabiliza plăcile de aterom.

- Medicamente contra tensiunii, printre care inhibitorii enzimei de conversie şi blocantele canalelor de calciu.

În cazul în care tratamentul medicamentos nu este suficient în tratarea aterosclerozei, medicul poate recomada diverse terapii chirurgicale sau de revasculare intervenţională.

Angioplastia percutană presupune dilatarea arterelor înfundate de plăcile de aterom. De pildă, în cazul arterelor coronare, se recurge la angioplastia coronariană. Dacă se depistează o îngustare a arterelor de 50-70%, se recurge la angioplastia coronariană cu montare de stent. Acesta este un dispozitiv metalic de dimensiuni reduse, care se plasează la nivelul zonei afectate, menţinând artera deschisă şi permiţând sângelui să circule. Cei care recurg la o astfel de procedură au nevoie de monitorizare tot restul vieţii.

By-pass-ul arterial este o altă opţiune pentru cei cu ateroscleroză. Operaţia se face pentru a revalsculariza muşchiul inimii (by-pass coronarian), al rinichiului sau al intestinelor, precum şi al membrelor inferioare sau superioare. În cadrul acesteia, se creează căi alternative de irigare cu sânge în zonele în care arterele sunt prea mult îngustate sau înfundate. Se folosesc proteze artificiale sau recoltate de la pacient.