Anevrismul cerebral: ce este ┼či c├ónd devine o urgen┼ú─â. Sfatul medicului

1 shutterstock 1367168078 jpg jpeg

Dilatare anormal─â a unei artere, anevrismul apare ca urmare a prezen┼úei unor puncte slabe ├«n peretele arterial. ├Än momentul ├«n care se rupe, anevrismul poate fi amenin┼ú─âtor de via┼ú─â, prin urmare, trebuie tratat c├ót mai repede cu putin┼ú─â. Este bine s─â ┼čtii cum se manifest─â ┼či cum poate fi diagnosticat ┼či tratat.

Un anevrism cerebral seam─ân─â cu un mic balon, cu o umfl─âtur─â prezent─â pe peretele unui vas de s├ónge din creier. Sub┼úierea peretelui cerebral este principala cauz─â a anevrismului, exist├ónd ┼či c├ó┼úiva factori de risc: v├órsta ├«naintat─â, fumatul, hipertensiunea arterial─â, consumul ├«n exces de alcool, unele afec┼úiuni (bolile de ┼úesut conjunctiv, rinichiul polichistic, displazia fibromuscular─â, sindromul Marfan).  

Rupt sau nu? 

Unele

se rup, devenind o urgen┼ú─â medical─â. ├Än acest caz, ruperea produce o hemoragie care pune via┼úa ├«n pericol. Sunt ├«ns─â ┼či anevrisme care nu se rup, de care persoana afl─â ├«nt├ómpl─âtor. Anevrismul cerebral rupt se manifest─â printr-o durere de cap foarte sever─â. Mul┼úi pacien┼úi ├«l descriu ca fiind cea mai violent─â durere de cap pe care au avut-o ├«n ├«ntreaga via┼ú─â. Mai pot ap─ârea simptome precum grea┼úa, v─ârs─âturile, sensibilitatea la lumin─â, confuzia ┼či pierderea cuno┼čtin┼úei.   

Prin rupere, anevrismul produce s├óngerare, accident vascular hemoragic, leziuni ale nervilor intracranieni sau deces.   

Anevrismul cerebral nerupt nu produce, de regul─â, simptome, mai ales dac─â este de mici dimensiuni. Cele mari, nerupte, pot ├«ns─â s─â apese pe nervi ┼či ┼úesuturi cerbrale, cauz├ónd: durere deasupra sau ├«n spatele unui ochi, dilatarea pupilei, vedere dubl─â ┼či amor┼úeal─â pe o jum─âtate a fe┼úei.  

Examinări necesare 

Dac─â ai simptome care ar putea ar─âta prezen┼úa unui anevrism cerebral, mergi la medic. Prima examinare recomandat─â, de obicei, pentru a se determina dac─â exist─â s├óngerare la nivelul creierului este tomografia computerizat─â (CT). De asemenea, mai poate fi nevoie de RMN cerebral, de analiza lichidului cefalorahidian ┼či de angiografie.  

Ce poţi face pentru a-l preveni 

├Ä┼úi po┼úi reduce riscurile de a suferi un anevrism cerebral dac─â: renun┼úi la fumat, tratezi hipertensiunea, evi┼úi sau reduci administrarea de medicamente care cresc tensiunea arterial─â, adop┼úi un stil de via┼ú─â echilibrat ┼či e┼čti activ fizic.  

Ce legătură are cu accidentul vascular cerebral? 

Un anevrism nu este un

(AVC), dar poate cauza unul. C├ónd anevrismul se rupe, priveaz─â creierul de s├ónge, ceea ce poate duce la apari┼úia unui AVC. Exist─â ┼či simptome comune, dar nu identice ale acestora. Ambele produc manifest─âri neurologice, dar durerea de cap sever─â este specific─â anevrismelor. De re┼úinut ├«ns─â c─â ambele sunt urgen┼úe medicale.  

SFATUL SPECIALISTULUI 

Dr. Carmen Popescu 

medic primar chirurgie vasculară, Spitalul Clinic Sanador 

├Äntr-o defini┼úie simplificat─â, prin anevrism ├«n┼úelegem o dilatare localizat─â a unei artere cu aproximativ 50% fa┼ú─â de dimensiunea normal─â. Se pot ├«nt├ólni anevrisme la orice nivel, dar cel mai frecvent se vor dezvolta la nivelul aortei (cel mai mare vas de s├ónge din organism, care preia presiunile maximale generate de contrac┼úia inimii). Astfel, ruptura unui asemenea anevrism este dramatic─â ┼či poate provoca s├ónger─âri amenin┼ú─âtoare de via┼ú─â, fiind o urgen┼ú─â vascular─â major─â. 

De aceea, ruptura de anevrism aortic impune interven┼úie chirurgical─â imediat─â, f─âr─â tratament mortalitatea merg├ónd spre 100%. ├Än func┼úie de severitatea s├ónger─ârii, pacien┼úii pot prezenta ┼čoc hemoragic ┼či vor necesita reechilibrare hidric─â ┼či transfuzii de s├ónge. Tratamentul chirurgical const─â ├«n ├«nlocuirea por┼úiunii vasculare afectate cu o protez─â sintetic─â cu dimensiuni adaptate vasului nativ ┼či refacerea continuit─â┼úii vasculare. Vorbim de opera┼úii laborioase, care necesit─â resurse materiale ┼či umane importante ┼či care se desf─â┼čoar─â ├«n centre supraspecializate. Av├ónd ├«n vedere c─â pacien┼úii care dezvolt─â anevrisme arteriale prezint─â adesea ┼či alte comorbidit─â┼úi ┼či factori de risc, complica┼úiile postoperatorii pot fi multiple ┼či severe, iar mortalitatea perioperatorie se men┼úine la 50%. 

Exist─â cazuri ├«n care vorbim de o ÔÇ×fisur─âÔÇť, o ruptur─â minim─â pe care organismul reu┼če┼čte s─â o ÔÇ×plombezeÔÇť par┼úial prin cheaguri de s├ónge. Aceste cazuri se pot preta tratamentului interven┼úional, ele impun├ónd o evaluare imagistic─â minu┼úiuoas─â, at├ót a arterei lezate, precum ┼či a c─âii de abord.