Ce probleme de sănătate pot afecta memoria
Mulţi adulţi se plâng de tulburările de memorie. Nu numai boala Alzheimer poate fi cauza pierderilor de memorie, ci şi diverse probleme de sănătate precum accidentul vascular cerebral.
Memoria reprezintă capacitatea organismului de a codifica, stoca şi folosi informaţii şi experienţe trecute. Există mai multe tipuri de memorie, printre care se numără memoria pe termen scurt, cea pe termen lung şi cea senzorială. Stresul, depresia, excesul de alcool, unii factori de mediu, precum şi anumite afecţiuni pot duce la apariţia tulburărilor de memorie.
Boala Alzheimer
Este cea mai frecventă tulburare de memorie progresivă caracterizată prin degradarea ireversibilă a ţesuturilor creierului. Boala Alzheimer este cea mai întâlnită şi mai cunoscută formă de demenţă. Este o consecinţă a micşorării anormale a creierului şi afectează toate funcţiile cerebrale, ducând la apariţia unor modificări importante în ceea ce priveşte comportamentul şi relaţiile interpersonale. Debutul este progresiv, manifestându-se prin tulburări ale memoriei faptelor recente, dezorientare în timp şi spaţiu, dificultăţi în folosirea obiectelor obişnuite şi în recunoaşterea locurilor familiare.
Accidentul vascular cerebral
Întreruperea fluxului circulator de la nivelul creierului poate cauza un accident vascular cerebral. Este de 2 tipuri: ischemic (un vas de sânge este este astupat de un obstacol pe traiectul lui sau de un cheag) şi hemoragic (se produce în urma ruperii unui vas de sânge). Consecinţele fizice ale unui accident vascular depind de partea creierului care a avut de suferit şi de întinderea suprafeţei lezate. Printre posibilele consecinţe se numără pierderea memoriei şi dificultatea de a reţine informaţii noi.
Scleroza multiplă
Afecţiune progresivă care afectează sistemul nervos central, scleroza multiplă este o boală autoimună (sistemul imunitar imunitar recunoaşte mielina - care permite transmiterea impulsurilor electrice de la o celulă nervoasă la alta - ca fiind străină şi se activează pentru a o distruge). Se manifestă prin senzaţia de slăbiciune a organismului, afectare senzorială şi incapacitatea de a controla mişcările musculare. Printre complicaţiile sclerozei multiple se numără şi pierderile de memorie, pe lângă rigiditatea musculară şi paralizia în zona picioarelor.
Encefalita limbică
Această patologie inflamatoare ce afectează structurile limbice (care controlează emoţiile, comportamentul şi are rol în memorare) ale creierului este adesea asociată unui cancer. În afară de crizele de epilepsie, de halucinaţii sau de tulburări comportamentale şi de dispoziţie, encefalita limbică afectează procesul de consolidare a amintirilor, putând cauza tulburări de memorie anterogradă (referitoare la faptele recente).
Sindromul Korsakov
Alcoolicii cronici sunt la risc de a face sindromul Korsakov, boală neurologică favorizată de carenţa de vitamina B1 indusă de alcoolism. Unul dintre simptomele importante ale acestui sindrom sunt tulburările de memorie recentă. Mai exact, este afectată capacitatea de a reţine evenimentele recente, în timp ce amintirile întâmplărilor mai vechi sunt bine conservate. De asemenea, persoana cu sindromul Korsakov mai poate prezenta dezorientare şi fabulaţii.
INFO
Pentru protejarea memoriei, se recomandă alimentaţia echilibrată, activitatea fizică, evitarea excesului de alcool şi ţinerea sub control a hipertensiunii, a diabetului şi a afecţiunilor cardiace.
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Bianca Niţu, medic neurolog Neuroaxis
Unii factorii de risc care stau la baza apariţiei tulburărilor de memorie sunt nemodificabili, cum ar fi vârsta, genetica şi istoricul familial. Vestea bună este că majoritatea factorilor de risc sunt modificabili şi ţin de stilul de viaţă, ceea ce înseamnă că suntem în mare măsură răspunzători de calitatea memoriei noastre.
Factorii de risc pe care îi puteţi schimba sunt:
- Inactivitatea fizică: se recomandă mişcare minimum 30 de minute pe zi
- Adoptarea unei diete de tip mediteraneean, bogată în fructe, legume, cereale integrale şi peste
- Renunţarea la fumat şi la consumul de alcool
- Controlarea factorilor de risc cardiovasculari
- Somn regulat (respectarea orelor de culcare şi trezire)
- Învăţarea unor lucruri noi în fiecare zi (un meşteşug, o limbă străină)
- Socializarea, combaterea depresiei şi a anxietăţii.
