Aşa previi crizele de astm!

1 shutterstock 124057978 jpg jpeg

Persoanele diagnosticate cu astm bronşic se pot confrunta cu episoade de exacerbare a bolii, aşa-numite crize, când simptomele se agravează. Cunoaşterea măsurilor de prim ajutor este esenţială pentru a le depăşi.

Peste 1 milion de persoane din ţara noastră sunt diagnosticate cu astm bronşic, iar la la nivel mondial, în jur de 300 de milioane de oameni suferă de această boală.

Afecţiune inflamatoare cronică a căilor respiratorii, astmul este o boală caracterizată printr-o reacţie exagerată a bronhiilor faţă de anumiţi factori iritanţi (hiperactivitate bronhică), sub acţiunea cărora se produc îngustarea căilor respiratorii, inflamaţia şi acumulare de mucus. Principalele simptome ale bolii sunt: tusea frecventă, chinuitoare, care apare în special noaptea, la trezire sau la efort. De asemenea, astmaticii pot avea respiraţie şuierătoare (wheezing), greoaie, şi senzaţia de greutate în piept.

Ce se întâmplă în timpul unui atac

În episoadele de exacerbare a astmului, se produc spasme ale bronhiilor, îngustarea bruscă a acestora dând bolnavului senzaţia că se sufocă. Poţi preveni sau rări crizele de astm dacă urmezi corect tratamentul de control aşa cum ţi-a recomandat medicul. Este important să iei tratamentul chiar şi atunci când nu apar simptomele.

Cunoaşte factorii declanşatori

Există mai mulţi factori care pot declanşa o criză de astm. Printre aceştia, se numără: alergenii (acarieni, polenuri, păr de animale, mucegai), fumul de ţigară, virusurile respiratorii, anumite medicamente (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), unele alimente (în cazul celor cu alergii alimentare), stresul, anxietatea, efortul fizic intens, poluanţii şi substanţele iritante.

Cum o recunoşti şi ce măsuri se pot lua

Principalele manifestări care preced şi însoţesc o criză de astm sunt accentuarea tusei (iritativă şi care poate deveni vâscoasă), şuierăturile, respiraţia greoaie, strănuturile. Într-o astfel de situaţie, bolnavul va evita factorul declanşator care se presupune că ar fi declanşat criza. Un lucru foarte important este administrarea tratamentului de criză. În mod normal, pacienţii cu astm ar trebui să aibă, pe lângă terapia de fond, care este administrată zilnic, şi un tratament pentru crize, indicat de medic. În timpul unei crize, stai aşezat şi ţine spatele drept, administrează 4 pufuri din inhalator. Dacă după aproape 5 minute nu se observă nicio îmbunătăţire, se mai iau alte 4 pufuri. Dacă după 2 ore de la administrarea tratamentului de criză simptomele nu cedează, iar starea persoanei se menţine alterată, trebuie mers la medic.  

Ce rol are tratamentul de criză

Tratamentul bronhodilatator administrat inhalator are rolul de a dilata căile respiratorii, astfel încât persoana să poată depăşi episodul de acutizare a bolii. Acest tratament, care se administrează imediat după ce încep să apară simptomele (respiraţie şuierătoare, tuse, presiune în piept, respiraţie dificilă), ar trebui să îşi facă efectul în câteva minute.

SFATURI PENTRU BOLNAVI

  • Evită ieşirile în natură în perioada în care alergenii sunt la maximă intensitate.
  • Nu frecventa locurile în care se fumează.
  • Limitează activităţile fizile în exterior când nivelul de poluare este crescut, pentru că respiraţia va fi îngreunată şi mai mult.
  • Ai grijă şi la poluanţii de acasă. De pildă, produsele de curăţare şi vopselurile pot agrava simptomele astmului.
  • Recunoaşte simptomele precursoare ale crizei astmatice. Tratându-le, este posibil ca episodul de exacerbare să nu se mai instaleze. 
  • Indiferent unde te afli în momentul în care se declanşează criza, păstreză-ţi calmul, pentru că răspunsul natural al organismului la stres poate agrava simptomele atacului astmatic.
  • Factorii psihologici nu declanşează astmul, dar pot creşte frecvenţa şi severitatea crizelor.
  • Fereşte-te de infecţiile respiratorii, pentru că pot agrava astmul şi pot favoriza apariţia unei crize.
  • Şi exerciţiile de respiraţie îţi pot fi de ajutor: inspiră pe nas, apoi expiră de 2 ori mai lent în timp ce ţii buzele ţuguiate. Apoi, inspiră pe nas ţinându-ţi mâinile pe abdomen. Relaxează-ţi umerii şi gâtul, expirând foarte uşor.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Adelina Creangă

medic specialist pneumologie, Clinica Sanador

Astmul este o afecţiune caracterizată de inflamaţia cronică a mucoasei tractului respirator. Deşi este binecunoscută componenta genetică a acestei boli, astmul poate afecta orice categorie de vârstă. În evoluţia bolii, prevenirea crizelor astmatice reprezintă unul dintre principalele obiective ale terapiei. Cum prevenim crizele astmatice? În funcţie de stadializarea şi severitatea astmului, pacientul primeşte o recomandare de tratament de întreţinere pe care trebuie să-l administreze zilnic. Complianţa pacientului la tratamentul de întreţinere este esenţială în prevenirea crizelor astmatice. Utilizarea corectă a dispozitivului inhalator ajută la admnistrarea concentraţiei de medicament adecvate şi complete, şi astfel asigură un control al simptomelor astmatice. Crizele astmatice pot fi mai frecvente în sezonul rece, de aceea vaccinarea antigripală anuală este obligatorie pentru pacienţii astmatici.