Tratează hepatita cu cătină

Cătina se consumă simplă sau sub formă de ceai, sirop, tinctură, pulbere, ulei sau extract din muguri, toate acestea putându-se cumpăra sau prepara chiar în propria bucătărie.

În compoziţia chimică a fructelor de

predomină vitamina C, o serie de pigmenţi carotinoidici care le dau culoarea portocalie, un ulei gras, în care sînt dizolvaţi aceşti pigmenţi, vitaminele B1 şi B2, acid folic, acizi graşi şi fitosteroli.

Datorită acestei compoziţii chimice complexe, fructele de cătină sunt considerate ca o polivitamină naturală. Ele sunt folosite în multe ţări în scopuri terapeutice şi alimentare.

Cătina ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât şi de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcţionare a acestora.

Acelaşi suc are efecte benefice şi-n cazul afecţiunilor hepatice acute sau cronice, întrucât cătina este un bun stimulent hepatic. Se iau 5-6 linguri de suc pe zi, simplu sau diluat cu apă, în cazul în care nu prea-ţi place gustul acrişor.

Uleiul de cătină este foarte eficient în afecţiunile pielii, cum ar fi psoriazisul, eczemele, arsurile, mâncărimile. Protejează pielea împotriva radiaţiilor ultraviolete, o hrăneşte şi o revitalizează, prin conţinutul de vitamine A, B1, B2, C, E, K.

Dacă suferi de acnee, psoriazis, dermatită, erupţii cutanate sau eczeme, aplică o compresă cu ceai de cătină, de câteva ori pe zi, pe zona afectată.

Ceaiul de cătină este excelent pentru întărirea sistemului imunitar. O cană de ceai băută zilnic te va apăra de răceli şi gripe. Poţi folosi ceaiul de cătină şi pentru detoxifiere, precum şi pentru energizare.

Cătina nu este recomandată femeilor însărcinate şi persoanelor care suferă de diaree. De asemenea, ceaiul de cătină nu trebuie să fie consumat în timpul administrării unui tratament anticoagulant.