Topul ceaiurilor care ne feresc de răceli

În topul plantelor care ajută la întreţinerea şi la creşterea imuntăţii se numără cătina, măceşele, pătlagina, busuiocul, la care putem adăuga tinctura de propolis. Cătina previne avitaminoza Aceste fructe sunt regeneratoare şi revigorante şi pot fi adjuvante în avitaminoze. În special în anotimpul rece, cătina, bogată în vitamina C, completează doza zilnică necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. Cardiacii şi convalescenţii pot beneficia de puterea terapeutică a cătinei. Fructele acestui arbust conţin apă-în proporţie de 80-85%, zaharuri, cantităţi semnificative de săruri minerale (calciu-211,8 mg % , fosfor-194,4 mg %, potasiu-165 %) şi foarte multe vitamine: A, complexul B şi aminoacizi esenţiali. Fructele au şi o acţiune de protecţie vasculară, retiniană şi intestinală. Cătina se consumă, mai ales, sub formă de ceai şi gem. În sezonul rece se consumă câte două căni de ceai pe zi (două linguriţe de fructe uscate infuzate 10 minute într-o cană de apă fierbinte). Busuiocul energizează şi vitaminizează Prin conţinutul bogat în vitamine A şi C, în minerale - calciu şi fier, busuiocul are un efect revigorant deosebit asupra organismului. Ceaiul de busuioc energizează şi vitaminizează. De aceea, este un tonic foarte bun în timpul virozelor şi în perioada de trecere de la un anotimp la altul, când foarte mulţi dintre noi sunt lipsiţi de energie. Planta întăreşte imunitatea şi combate stările febrile. Datorită proprietăţilor antimicrobiene şi antispastice, preparatele din busuioc: infuzia, decoctul concentrat, siropul, tinctura şi uleiul volatil sunt eficiente într-o gamă largă de boli: de la gripe, bronşite, neplăcutele afte, ulcere gastrice, infecţii urinare, nevralgii şi reglarea lactaţiei femeilor care alăptează. Terapia cu busuioc este foarte eficientă în afecţiuni pe fond nervos, altfel greu de vindecat (migrene şi anxietate). Infuzia de busuioc, preparată dintr-o jumătate de linguriţă de plantă şi o cană de apă fierbinte, se îndulceşte cu miere, fără să adăugăm lămâie. Se consumă trei căni de infuzie pe zi. Mipola, băutură antiseptică În practica medicală, pătlagina (Plantago lanceolata) este eficientă în tratarea unor afecţiuni interne, dar se aplică şi extern. Se fac tratamente cu pătlagină la primele semne de răceală, dar şi în bronşite cronice, astm bronşic, ulcer gastroduodenal, laringite, traheite, ulcer varicos, tuse, conjunctivite şi diaree. Preparatele din pătlagină, folosite mai ales pentru proprietăţile lor expectorante şi emoliente, sunt utile şi ca depurative, cu o arie de acţiune foarte mare. Acestea purifică sângele şi organele vitale precum stomacul şi plămânii, contribuie la scăderea colesterolului din sânge şi la tratarea hipertensiunii arteriale. Mipola este o băutură expectorantă şi antiseptică foarte eficientă în infecţiile respiratorii însoţite de tuse. Este indicată bolnavilor de orice vârstă, inclusiv sugarilor. Ingrediente: 50 g miere, 150 ml infuzie de pătlagină, o linguriţă de suc de lămâie. Mod de preparare: Se face o infuzie din frunzele de pătlagină şi se strecoară. Când este caldă (nu fierbinte!) se adaugă mierea şi sucul de lămâie.Sugarilor li se administrează câte o linguriţă de 5-6 ori pe zi. Adulţii pot consuma 150-300 ml pe zi, timp de 2-3 zile. Ei pot adăuga un gălbenuş proaspăt în 50 ml de mipola, care măreşte efectul calmant al băuturii în orice fel de tuse. Măceşul, un puternic antibiotic natural Fructele acestui arbust popular sunt foarte bogate în Vitamina C; de aceea sunt recomandate ca un revigorant în sezonul virozelor. În acest scop se consumă câte 3-4 căni de infuzie pe zi. O cană de ceai se prepară dintr-o linguriţă de fructe măcinate, care se infuzează într-o cană cu apă fierbinte, timp de cinci minute. Pe lângă aportul crescut de vitamina C, în compozi¡ia măceşelor există şi alte substanţe tonice: vitaminele A, B1, B2, P, K , zaharuri, pectine, tanin, acid citric. Numele ştiinţific al măceşului (Rosa canina ) a fost dat de reputaţia plantei de a vindeca muşcăturile de câine turbat. În paralel cu efectele antivirale, testate în timp, măceşului i s-au atribuit şi alte puteri terapeutice: menţine buna funcţionare a vaselor capilare şi normalizează circulaţia sanguină. Ceaiul combate anxietatea, palpitaţiile, greţurile, viermii intestinali şi creşte secreţia biliară – fapt care-l recomandă în afecţiunile ficatului. În toate ceaiurile care previn şi combat infecţiile respiratorii se adaugă tinctura de propolis, un puternic antiseptic care protejează plămânii în sezonul virozelor şi creează anticorpi. În fiecare cană de ceai se adaugă 5 picături de tinctură. Se poate prepara şi ceai de propolis; în acest caz se adaugă 10 picături de tinctură într-o cană de apă fierbinte şi o linguriţă de miere polifloră. Tratamentul durează 10 zile.