Oţetul de mere te scapă de transpiraţie

Mirosul urât de transpiraţie nu se datorează transpiraţiei în sine. Substanţele şi lichidele eliminate prin porii pielii nu sunt urât mirositoare. Mirosul este provocat de interacţiunea dintre bacteriile ce coexistă în mod normal pe pielea noastră şi sărurile eliminate prin transpiraţie. Dacă aceste bacterii n-ar exista, nici transpiraţia n-ar fi urât mirositoare.

De aceea, accentul n-ar trebui să cadă pe împiedicarea transpiraţiei, ci pe înlăturarea cât mai eficientă a bacteriilor de pe pielea noastră. Soluţia optimă?

Apă şi săpun. Prin spălare, bacteriile sunt îndepărtate în mare parte de pe pielea noastră. Între spălări însă, ele se înmulţesc. Cu cât trece mai mult timp între două spălari, cu atât avem mai multe bacterii pe piele şi, ca urmare, riscăm să mirosim mai neplăcut.

Medicina tradiţională indiană recomandă şi o menţinere a igienei interne a corpului, pentru a evita ca transpiraţia să fie foarte încărcată cu toxine acide. O piele cu pH acid permite existenţa bacteriilor urât mirositoare şi favorizează inflamaţiile şi infecţiile fungice şi bacteriene.

În acest scop se recomandă o dietă bogată în cereale, legume şi fructe, cât şi o cantitate suficientă de lichide alcaline, cum ar fi ceaiurile din plante medicinale, apa plată, sucurile vegetale preparate în casă şi supele de zarzavat.

Evitaţi săpunurile antibacteriene!

Pentru buna funcţionare a pielii, trebuie să existe şi un număr mic de bacterii care menţin pH-ul alcalin al pielii. Dacă dispar toate bacteriile de pe piele, sistemul nostru imunitar nu va primi toate semnalele necesare pentru o protecţie eficientă.

Cei mai mulţi dintre noi folosim deodorantele din comerţ pentru a scăpa de această problemă. Însă antiperspirantele sintetice conţin clorohidrat de aluminiu, o substanţă despre care se presupune că se află la originea cancerului de sân.

4 metode naturale

Alte metode naturale de combatere a transpiraţiei sunt:

1. compresele cu oţet de mere sau cidru;

2. ceaiul de salvie, consumat intern 2-3 pahare pe zi;

3. clătirea cu apă aromată cu ulei volatil din arbore de ceai;

4. clătirea cu apă cu bicarbonat pentru alcalinizarea pielii.

Cum se foloseşte piatra de alaun

O alternativă naturală, fără efecte nedorite, este deodorantul din cristal mineral. Piatra de alaun, numită şi piatră acră, este un mineral compus dintr-un amestec de sulfat dublu de aluminiu şi potasiu. Se prezintă sub formă de piatră de culoarea gheţii, aproape transparentă, fără miros. Cristalul din rocă naturală are proprietatea de a preveni formaţiunea microbacteriană ce stă la baza formării mirosurilor neplăcute.

Pielea este acoperită cu un strat fin de sare ce permite ca porii să transpire uşor, iar transpiraţia se menţine la nivel fiziologic. Mod de utilizare: se umezeşte cristalul şi se aplică pe suprafaţa corpului interesată.