Contra crampelor, încearcă remediile din CĂLIN

În scop medicinal, de la călin se foloseşte scoarţa uscată. Aceasta conţine virbunină, tanini, răşini şi acid valerianic şi este folosităca sedativ natural, cu efect antispastic. Alină crampele şi spasmelor musculare din perioada menstruaţiei şi reduce pierderile excesive de sânge.

Remediile din călin pot fi administrate şi în bolile vasculare, pentru întărirea muşchiului inimii şi pentru prevenirea infarctului. În astfel de probleme, se prepară următorul remediu: peste 2 linguriţe de scoarţă mărunţită, se pun 250 ml de apă. Se lasă la fiert 10 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2 căni pe zi.

Leac în sângerări gingivale

Dacă te confrunţi cu sângerări gingivale sau ai dureri de gât, tuse sau eşti răcit, prepară-ţi un decoct de fructe de călin şi fă gargară de 2 ori pe zi. Se pun pe foc 200 ml de apă, se adaugă 2 linguri de fructe uscate sau proaspete de călin şi se lasă până dă în clocot. Se lasă la infuzat 5-6 ore, apoi se strecoară. Evită consumul de fructe de călin. Acestea nu sunt comestibile; consumul lor poate cauza greaţă şi vărsături.

Eficient în stres

Preparatele fitoterapeutice pe bază de călin pot fi utilizate şi ca tonic pentru sistemul nervos. Acestea contribuie la destinderea întregului organism atunci când emoţiile puternice sau stresul te copleşesc. Întăresc sistemul imunitar şi atenuează durerile de cap, în special în cazul persoanelor hipertensive.

Pentru acestea, încearcă tinctura, care se prepară dintr-o parte de coajă de călin măcinată şi 5 părţi de alcool alimentar de 70°. Timp de 15 zile se ţine închisă şi se agită zilnic, apoi se strecoară. Se ia o linguriţă de 3 ori pe zi, înainte de masă, diluată cu puţină apă.

Info

Se recomandă precauţie în folosirea remediilor din călin în cazul femeilor însărcinate şi a celor care alăptează.

Recomandat în astm bronşic

Extractul din muguri de călin, cu acţiune regulatoare neurovegetativă,se poate folosi în afecţiuni precum: bronşită cronică astmatiformă, dispnee astmatiformă, astm bronşic, asocieri în bronhospasm, eczemă atopică şi hipoacuzie. Mod de administrare: adulţi şi copii de peste 7 ani: 50 de picături, în puţină apă, o dată pe zi. La copiii între 2 şi 7 ani, cantitatea trebuie redusă la jumătate

De reţinut!

„Călinul este un arbust ce creşte în flora spontană, dar poate fi şi cultivat, ca plantă ornamentală. Face parte din familia caprifoliaceelor. Călinul are o înălţime medie de doi – trei metri, rareori ajungând până la cinci metri. Frunzele au mai mulţi lobi, maximum cinci. Florile sunt grupate, având culoarea albă. Înfloreşte la sfârşitul primăverii şi la începutul verii.

Fructele, dispuse în ciorchini, au culoarea roşie şi sunt pline de suc, nefiind comestibile. Călinul creşte prin păduri, liziere, tufărişuri. În parcuri, este prezent sub forma unor tufişuri ornamentale, cunoscute sub numele de bulgăre de zăpadă (boule de neige). Pentru uz medicinal se recoltează coaja.

Se prepară sub formă de tinctură, decoct, extract fluid. Substanţe active importante: o substanţă specifică importantă – viburnina, salicilină, tanin, acizi, răşini. Întrebuinţări: preparatele obţinute din coaja călinului sunt diuretice, astringente şi mai ales sedative. Specialiştii recomandă aceste preparate pentru tratarea menstruaţiilor dureroase, cât şi a disfuncţiilor pe fond nervos, disfuncţii ce apar în timpul sarcinii şi alăptării.

Având proprietăţi sedative, extractele de călin calmează crampele musculare şi contribuie la destinderea întregului organism în condiţii de emoţie puternică sau stres.” („Dicţionarul plantelor de leac”, Ed. Călin)