Beneficiile neştiute ale frunzelor de dafin. Iată cum te ajută în lupta cu bolile!

1 dafin jpg jpeg

În bucătărie, dafinul dă savoare tocanelor, sarmalelor sau preparatelor din peşte, însă există şi alte întrebuinţări ale frunzelor acestei plante aromatice. Printre altele, te pot scăpa de dureri sau îţi pot îmbunătăţi considerabil sănătatea.

Sarmalele, ardeii umpluţi sau orice sosuri roşii, carnea marinată ori tocăniţele sunt mai gustoase când le adaugi câteva frunze de dafin. Laurul, cum mai este denumit dafinul, este un condiment apreciat în gastronomie încă de prin 1652, când bucătarul personal al Mariei de Medici a scris o carte în care îi pomenea calităţile. Folosit iniţial în Grecia şi Roma Antică de câştigătorii olimpiadelor, poeţi şi filosofi, care purtau coroane cu lauri pe cap în semn de victorie, dafinul are proprietăţi farmaceutice demne de luat în seamă. Folosit în scopuri terapeutice, dafinul poate fi folosit ca infuzie, decoct sau unguent, însă ceaiul e recomandat cel mai adesea. Ce probleme medicale poate remedia?

Antiviral natural

Un expectorant excelent, cu proprietăţi antivirale, dafinul poate fi util în bronşite, gripe şi sinuzită, reuşind să cureţe sinusirile şi să reducă secreţia nazală cu ajutorul uleiurilor esenţiale pe care le conţin. Pentru un efect garantat, bea ceai de dafin preparat din 10 frunze presărate într-o cană de apă clocotită. Poţi consuma lichidul de câte 3 ori pe zi, mai ales în caz de răguşeală. De asemenea, înainte de culcare poţi aplica ulei esenţial de dafin direct pe piept, pentru îmbunătăţirea funcţionării aparatului respirator. Inhalarea vaporilor uleiului stimulează expectoraţia mucusului şi potoleşte accesele de tuse.

Normalizează glicemia

Pentru a reuşi să-ţi reglezi nivelul zahărului din sânge, mai ales în cazul unui diabet incipient, poţi face o infuzie de dafin cu 10 frunze şi 600 ml de apă clocotită. Se lasă vasul învelit într-un prosop sau în orice ţesătură groasă 3 ore. Se beau 150-200 ml dimineaţa, pe stomacul gol, după care de 3 ori în restul zilei, împărţit în doze egale, cu 30 de minute înainte de masă.

Adjuvant în probleme digestive

Întregul sistem gastrointestinal are de câştigat de pe urma dafinului folosit sub forma de infuzie sau decoct. Substanţele lui active stimulează digestia şi calmează crampele abdominale sau simptomele sindromului de colon iritabil. Laurul are efect diuretic şi antivomitiv şi poate fi folosit chiar şi în caz de intoxicaţie, ajutând organismul să elimine substanţele toxice ingerate. Şi sistemul cardiac poate beneficia de antioxidanţii aflaţi în frunzele de dafin. De asemenea, acidul cafeic din componenţa acestei plante aromate ajută la eliminarea colesterolului rău din sânge. 

Calmează crampele menstruale

Nu numai că poate calma crampele menstruale, dar laurul contribuie şi la reglarea ciclului menstrual. Pentru a te bucura de asemenea efecte benefice, consumă ceai de dafin preparat din 2 linguri de frunze mărunţite şi adăugate în 250 ml de apă fiartă timp de 10 minute. Ceaiul de dafin poate reduce, în acelaşi timp, şi inflamaţiile din organism. Fitonutrientul conţinut de laur este benefic şi pentru cei care suferă de dureri articulare sau erupţii cutanate, reducând considerabil iritaţia. Articulaţiile capătă o mobilitate mai bună după 2 săptămâni în care consumi de 2 ori pe zi amestecul format dintr-o frunză mare de dafin (sau 2-3 mai mici) râşnită, 3 cuişoare, 1 lingură de seminţe de in, mărar, coriandru şi chimen. Jumătate de linguriţă din acest amestec se pune în mâncare sau se bea cu apă, în timpul meselor, de 2 ori pe zi. Reţeta este contraindicată persoanelor care suferă de ulcer gastric.

Combat anxietatea şi insomnia

Linalolul este ingredientul activ din dafin care scade nivelul hormonului stresului, ceea ce reduce anxietatea şi oferă ocazia de-a ne odihni mai bine în timpul nopţii.

Citeste si: Frunzele de dafin usureaza respiratia si imbunatatesc digestia

INFO

În cantităţi reduse, frunzele de dafin nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Gravidele şi femeile care alăptează n-ar trebui să-l folosească, necunoscându-se încă efectul pe care-l pot avea asupra fătului sau sugarului.