Tusea ascundea boala fumătorului

1 2 jpg jpeg

Pe Alexandru Scrobotovici l-am cunoscut la un eveniment dedicate afecţiunilor respiratorii. Mi-a povestit că problemele lui de sănătate au apărut în luna martie a anului 2005. „Multe dintre semnele bolii le-am pus pe seama fumatului, obicei pe care l-am avut aproape 20 de ani. De aceea, nu am crezut o clipă că în spatele tusei, a presiunii pe care o simţeam în zona pieptului şi a oboselii era de fapt o problemă respiratorie gravă”, povesteşte Alexandru.

Este vorba despre boala fumătorului sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Ea se numără printre afecţiunile respiratorii puţin ştiute, dar extrem de grave. Şi asta deoarece simptomele pot trece uşor neobservate, timp în care boala se agravează.

A renunţat la ţigări după 20 de ani

Preocupat de locul de muncă şi de problemele zilnice, Alexandru nu dădea prea multă importanţă problemelor de sănătate, mai ales că simptomele supărătoare pe care le avea le punea pe seama fumatului şi a înaintării în vârstă. Doar atunci când răceala puternică nu a trecut cu medicamente a ajuns la uşa cabinetului de pneumologie.

„Am încercat cu ceaiuri, cu pastile, dar nimic nu părea să-şi facă efectul. Am mers la medicul de familie şi am aflat că sufăr de bronşită. Când nici tratamentul pentru bronşită nu şi-a făcut efectul, am ajuns la medicul pneumolog. Aici am aflat că de fapt bronşita mea era BPOC”, povesteşte Alexandru.

Îşi aminteşte că nu ştia nimic de această boală, dar sperietura a fost pe măsură când medicul de la Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti i-a spus că fluxul lui respirator avea doar 50% din valoarea normală. Atunci a şi renunţat la ţigări, chiar dacă după 20 de ani nu a fost tocmai uşor.

Şi condiţiile de la locul de muncă au favorizat boala

„Tot de la medic am aflat şi că boala nu este una care se mai vindecă. După ce am vorbit cu domnul doctor, am aflat că fumatul şi locurile de muncă pe care le-am avut au dus la apariţia bolii“, spune Alexandru.

Timp de 32 de ani, el a lucrat într-un parc auto, dar şi la o staţie de cimentare. Gazele emanate de ţevile de eşapament, praful inhalat de la staţia de betonare şi fumul de ţigară au fost cele care au dus în timp la apariţia bolii.

„Chiar dacă ideea de tratament pe viaţă m-a speriat destul de mult, singur m-am încurajat şi mi-am promis să fac tot ceea ce îmi recomandă medicul. Mai ales că el a spus că mă pot pune pe picioare dacă iau tratamentul în fiecare zi. Nu să mă mai fac ca nou, dar să pot face lucrurile pe care le făceam şi înainte”, adaugă Alexandru.

Zâmbeşte şi spune că, de multe ori, banii pe care îi dădea pe medicamente erau mai mulţi decât cei pe ţigări. Cu toate acestea, el a ascultat sfaturile medicului şi nu a renunţat la tratament nici măcar o zi.

Fluxul respirator: de la 50 la 75%

Primele semne de îmbunătăţire a stării de sănătate au apărut la scurt timp după ce a început tratamentul. Respira mai uşor, nu mai obosea la fel de repede, iar episoadele de răceală erau din ce în ce mai rare.

„Primul lucru pe care îl fac după ce mă trezesc dimineaţa este să iau medicamentele. De multe ori uit să mănânc, să beau apă, dar de pastile nici nu încape discuţia”, explică Alexandru.

De la an la an, el a reuşit să ţină în frâu boala. Dacă în 2005 rezultatele spirometriei (investigaţie care măsoară debitul pulmonar) arătau că fluxul respirator era de 50%, după câţiva ani de tratament el a ajuns la aproape 75%.

„După atâţia ani în care am fumat, pot spun că mesajele de pe pachetele de ţigări nu impresionează în vreun fel. În schimb, dacă pacientul care ajunge la medic primeşte câte un ghid din care să afle ce presupune BPOC şi cât de mult ajunge să-ţi afcteaze viaţa….atunci situaţia se schimbă”, spune Alexandru. Jurnalul pacientului cu BPOC

Pacienţii cu BPOC au o nouă sursă de informare despre boală. Ghidul de informare vine în ajutorul pacienţilor care vor să ţină sub control această boală respiratorie. El va fi distribuit gratuit prin intermediul medicilor pneumologi.

Jurnalul cuprinde informaţii despre: simptome, analize, semne de exacerbare a bolii, sfaturi practice despre alimentaţia potrivită sau renunţarea la fumat, cum arată afecţiunea dacă este ţinută sub control, instrumente de evaluare şi monitorizare a bolii.

Printre cele mai frecvente „semnale“ ale BPOC se numără:

- gâfăiala;

- tusea care nu mai trece;

- expectoraţia de mucus în exces;

- respiraţia şuierătoare;

- senzaţia de presiune în piept;

- oboseala.