A┼ča ai grij─â de s─ân─âtatea creierului!

1 2 jpg jpeg

Exerciţiul fizic are beneficii dovedite

Ai tot auzit c─â sportul este de ajutor pentru men┼úinerea s─ân─ât─â┼úii. ├Än ceea ce prive┼čte creierul, beneficiile mi┼čc─ârii sunt confirmate. Alergarea u┼čoar─â ┼či chiar mersul pe jos pun s├óngele ├«n mi┼čcare, ceea ce ajut─â la irigarea mai bun─â a creierului. Iar un creier irigat corespunz─âtor func┼úioneaz─â mai bine.

Mi┼čcarea stimuleaz─â neurogeneza, adic─â procesul de formare a neuronilor. Prin sport, este favorizat─â formare de noi celule nervoase ├«n zona hipocampului, regiunea cerebral─â asociat─â cu memoria, cu st─ârile emo┼úionale ┼či cu imagina┼úia.

Efectele pozitive se observ─â la cei care fac mi┼čcare cel pu┼úin 30 de minute zilnic. Numeroase studii au ar─âtat c─â exerci┼úiile fizice previn sau chiar ├«nt├órzie apari┼úia unor boli precum Alzheimer ┼či Parkinson. ┼×i excerci┼úiile de respira┼úie ampl─â ┼či profund─â cresc oxigenarea, cu impact pozitiv asupra s─ân─ât─â┼úii cerebrale.

Somnul consolideaz─â memoria

Lipsa somnului suficient (7-8 ore pe noapte) are consecin┼úe negative asupra creierului: ├«i ├«ncetine┼čte func┼úionarea ┼či favorizeaz─â apari┼úia dificult─â┼úilor de concentrare, afect├ónd memoria pe termen scurt. ├Än urma cercet─ârilor s-a observat c─â somnul este important pentru consolidarea memoriei ┼či pentru procesele de ├«nv─â┼úare.

Este bine de ┼čtiut c─â somnul insuficient este asociat cu apari┼úia tulbur─ârilor de memorie ┼či a bolilor neurodegenerative. Studiile au ar─âtat c─â ┼či somnul de dup─â-amiz─â favorizeaz─â s─ân─âtatea creierului: proceseaz─â amintirile, cre┼čte creativitatea ┼či ├«mbun─ât─â┼úe┼čte memoria. Este ideal─â odihna ├«ntre orele 13.00 ┼či 16.00; dup─â acest interval, puiul de somn poate perturba somnul de noapte.

Evit─â stresul

Unul dintre cei mai mari inamici ai s─ân─ât─â┼úii creierului este stresul. Pe termen lung, stresul poate determina apari┼úia unor modific─âri ale structurii ┼či func┼úion─ârii creierului.

Pierderile de memorie, tubur─ârile de concentrare ┼či anxietatea sunt c├óteva dintre consecin┼úele expunerii la situa┼úii stresante pe o perioad─â lung─â. Cercet─ârile au ar─âtat ┼či c─â stresul prelungit expune inclusiv la pierderi ale masei cerebrale ┼či la apari┼úia demen┼úei.

Învaţă la orice vârstă

Cine spune c─â numai la ┼čcoal─â trebuie s─â ├«nv─â┼ú─âm? Chiar ┼či la v├órsta adult─â, ├«ncearc─â, de pild─â, s─â ├«nve┼úi o limb─â str─âin─â. Dincolo de faptul c─â ├«mbun─ât─â┼úe┼čte concentrarea, ├«nv─â┼úarea unei limbi str─âine poate ├«nt├órzia boala Alzheimer, ├«n medie, cu 4 ani ┼či jum─âtate, potrivit unui studiu.

Exerseaz─â, memoreaz─â, analizeaz─â ÔÇô acestea sunt aspecte importante ale gimnasticii cerebrale. Cu c├ót sinapsele sunt mai solicitate, cu at├ót se vor forma mai multe conexiuni ┼či se vor men┼úine dac─â sunt solicitate, lucru ce ├«nt├órzie bolile neurodegenerative.

Cite┼čte, cite┼čte, cite┼čte

O alt─â activitate necesar─â pentru gimnastica min┼úii este lectura, ale c─ârei beneficii asupra creierului au fost demonstrate ├«n cadrul multor cercet─âri. Potrivit unui studiul publicat ├«n ÔÇ×Huffington PostÔÇŁ, lectura regulat─â ajut─â la sc─âderea deterior─ârii cognitive cu 32%. Dac─â e┼čti un ├«mp─âtimit al privitului la televizor (care nu stimuleaz─â cerebral), alege s─â cite┼čti o carte!

Socializeaz─â

Interac┼úiunile sociale men┼úin creierul ├«n form─â. Iat─â de ce este important s─â socializezi (dar nu pe re┼úelele de socializare), s─â ├«┼úi cultivi rela┼úiile, s─â ├«┼úi faci noi prieteni pe tot parcursul vie┼úii. Persoanele care sunt active social sau care, de pild─â, lucreaz─â ┼či au interac┼úiuni sociale ┼či la v├órsta pension─ârii au o oarecare protec┼úie fa┼ú─â de boala Alzheimer.

ÔÇ×Leg─âturile sociale ┼či activitatea profesional─â ajut─â la men┼úinerea facult─â┼úilor cognitive. Acestea particip─â la constituirea unei ┬źrezerve cognitive┬╗ benefice contra ├«mb─âtr├ónirii cerebraleÔÇŁ, afirm─â prof. Fran├žoise Forette. Cu c├ót profesia implic─â mai mult─â activitate intelectual─â, cu at├ót func┼úiile cognitive sunt mai solide ├«n momentul pension─ârii. ├Änva┼ú─â ceva ┼či memoreaz─â lucruri utile precum numerele de telefon, zilele de na┼čtere ale apropia┼úilor ┼či CNP-ul personal.

Info

Persoanele care nu se odihnesc suficient au un risc mai mare de apariţie a tulburărilor de memorie.

┼×tiai c─â...

...activit─â┼úi precum tricotarea sau cro┼četare ┼či, ├«n general, activit─â┼úile care presupun lucrul manual, sunt benefice pentru creier?

...medita┼úia poate ajuta la refacerea materiei cenu┼čii?

...efectuarea mai multor activit─â┼úi ├«n acela┼či timp (multitasking) nu este benefic─â pentru creier?