Peste două milioane de români suferă de depresie

1 2 jpg jpeg

Peste 350 de milioane de persoane din ├«ntreaga lume ┼či peste dou─â milioane de rom├óni sufer─â de depresie, iar num─ârul persoanele care intr─â ├«n depresie este ├«ntr-o cre┼čtere alarmant─â, se arat─â ├«ntr-un raport al Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii, prezentat de Centrul de consiliere ┼či educare pentru s─ân─âtate.

├Än opinia speciali┼čtilor, factorii declan┼čatori ai ÔÇ×bolii secolului" sunt diferi┼úi ├«n prezent fa┼ú─â de acum c├óteva decenii, dificult─â┼úile economice, ┼čomajul, catastrofele ┼či conflictele fiind cauzele care pot cre┼čte semnificativ riscul de depresie.

ÔÇ×Netratat─â la timp, depresia poate duce la sinucidere, iar anual num─ârul persoanelor care au ales s─â-┼či pun─â cap─ât zilelor ajunge la un million ├«n lume. ├Än acest context, psihologii trag un puternic semnal de alarm─â ┼či consider─â c─â un tratament aplicat din timp poate opri boala s─â escaladeze ├«n forma sa cea mai grav─â - dorin┼úa de sinucidere sau chiar sinuciderea", se arat─â ├«ntr-un comunicat de pres─â al centrului, citat de Mediafax.

Speciali┼čtii au mai constatat c─â tinerii de azi sunt mai depresivi fa┼ú─â de tinerii din genera┼úiile trecute, deoarece factorii declan┼čatori din actualitate sunt mai numero┼či ┼či mai varia┼úi.

ÔÇ×Tinerii de azi se confrunt─â cu efectul unei rate crescute a divor┼úurilor, cu efectul plec─ârii p─ârin┼úilor la munc─â ├«n str─âin─âtate, cu ├«ncercarea aproape disperat─â c├óteodat─â de a fi la ├«n─âl┼úimea cerin┼úelor societ─â┼úii de consum - haine de firm─â, telefoane de┼čtepte, tot ce acum este apreciat ┼či ├«nainte nici m─âcar nu exista", afirm─â psihologul Mihaela S├órbu, pre┼čedintele Centrului de consiliere ┼či educare pentru s─ân─âtate.

Printre factorii declan┼čatori ai depresiei ├«n r├óndul tinerilor se mai afl─â explozia de tehnologie ┼či de concep┼úii exportate, timpul din ce ├«n ce mai pu┼úin pe care p─ârintele ├«l acord─â copilului, lipsa de mi┼čcare ┼či de activit─â┼úi s─ân─âtoase, monotonia.

ÔÇ×Toate acestea duc inevitabil la stres, anorexie, comportamente bizare, consum de droguri ┼či alcool ┼či, evident, la depresie, iar num─ârul de sinucideri ├«n r├óndul tinerilor a crescut alarmant ┼či num─ârul celor care inten┼úioneaz─â s─â ├«ntreprind─â ac┼úiuni pentru combaterea fenomenului nu acoper─â nevoile reale. De asmenea, lipsa unui mediu stabil si s─ân─âtos ├«n familie, lipsa de comunicare, slaba acoperire a nevoilor de baz─â (alimenta┼úie sanatoas─â, mi┼čcare, chiar ┼či micile articole vestimentare care ne ofer─â mici bucurii), duc inevitabil la nemul┼úumiri ┼či acumuleaz─â frustr─âri care dac─â nu sunt manifestate sau con┼čtientizate se transform─â ├«n simptome fizice, comportamentale ┼či instabilitate emo┼úional─â", arat─â psihologul Mihaela S├órbu. Principalele simptome sunt modific─ârile ├«n dispozi┼úia afectiv─â (apare triste┼úea, apatia, iritabilitatea, izolarea social─â, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexual─â, nimic nu ne mai bucur─â ┼či nu ne mai produce pl─âcere sau st├órne┼čte interes).

Potrivit psihologului Mihaela S├órbu, persoana care se apropie de depresie sau sufer─â d├ęj├á de afec┼úiune nu se mai ├«ngrije┼čte, nu ├«┼či mai schimb─â hainele, m─ân├ónc─â mai mult dec├ót de obicei, sau nu are poft─â de m├óncare, apare insomnia sau hipersomnia. ├Än majoritatea cazurilor, oamenii neav├ónd informa┼úiile necesare, ├«ncep sa mearg─â pe la to┼úi medicii, crez├ónd ca sunt bolnavi - pentru ca apar simptome fizice - somatiz─âri noi le spunem.

ÔÇ×Nu ├«┼či dau seama c─â au depresie, iar dac─â au norocul s─â ├«nt├ólneasc─â un medic care s─â-i trimit─â la psiholog, zic c─â nu sunt nebuni sau c─â depresia este un fason. Este un cerc vicos", explic─â psihologul.

Specialistul spune c─â pentru a ajuta o persoan─â care a intrat ├«n depresie trebuie s─â o asiguri c─â nu este singur─â, c─â este acceptat─â f─âr─â s─â fie criticat─â ┼či s─â i se ofere afec┼úiune ┼či aten┼úie, r─âbdare ┼či bl├ónde┼úe.