Cum se manifest─â schizofrenia

1 schizofrenia jpg jpeg

Boal─â complex─â din familia psihozelor, schizofrenia are simptome variate, uneori bizare. Este foarte important de ┼čtiut c─â persoana afectat─â nu trebuie s─â ├«ntrerup─â tratamentul. Schizofrenia are un impact profund at├ót asupra bolnavului, c├ót ┼či asupra apar┼úin─âtorilor lui.

Schizofrenia este o boal─â cronic─â psihiatric─â manifestat─â la nivelul g├óndirii, al sentimentelor, emo┼úiilor ┼či al percep┼úiilor. Cu toate c─â nu afecteaz─â propriu-zis inteligenta, schizofrenia induce anumite deficite cognitive care perturb─â aten┼úia, memoria, ├«nv─â┼úarea ┼či modul de tratare a informa┼úiei. Aceste modific─âri sunt prezente ├«nc─â de la debutul bolii, diminu├ónd capacitatea bolnavului de a reac┼úiona normal ┼či de a rela┼úiona cu cei din jur. ├Än general, boala apare ├«n intervalul de v├órst─â 15 ÔÇô 30 de ani. Nu se ┼čtie cu exactitate de ce apare, speciali┼čtii fiind de p─ârere c─â sunt implicate cauze de natur─â genetic─â, de chimie cerebral─â ┼či de mediu.

Se manifest─â prin delir ┼či halucina┼úii

Printre primele semne ale schizofreniei se num─âr─â tulbur─ârile de somn, sc─âderea performan┼úelor profesionale, izolarea, neglijarea aspectului exterior ┼či a igienei personale. Persoana cu schizofrenie ├«nt├ómpin─â dificult─â┼úi ├«n ceea ce prive┼čte stabilirea contactului cu oamenii din jurul s─âu. Mai mult, anturajul observ─â la ea un comportament ciudat. Bolnavul devine prizonierul halucina┼úiilor, delirului, av├ónd uneori senza┼úia c─â aude voci. Cei cu schizofrenie sunt adesea pasivi, au convingerea c─â le vrea cineva r─âul, ├«n ciuda argumentelor contradictorii pe care i le aduce anturajul. Cu alte cuvinte, bolnavul pare a fi ├«ntr-o lume a lui, manifest├ónd un comportament bizar ┼či imprevizibil. ├Än cele mai multe cazuri, bolnavul nu recunoa┼čte c─â are o problem─â, de aceea refuz─â s─â mearg─â la medic. ├Än jur de 10% din schizofrenici recurg la suicid.

Tratamentul este de durat─â

La apari┼úia oric─ârora dintre manifest─ârile schizofreniei, persoana trebuie consultat─â c├ót mai repede de medicul psihiatru, fiind nevoie de ├«nceperea grabnic─â a tratamentului. Fiind o boal─â cronic─â, schizofrenia necesit─â tratament de lung─â durat─â. Este foarte important s─â se con┼čtientizeze faptul c─â tratamentul medicamentos nu trebuie oprit. Obiectivul principal al tratamentului este reducerea ┼či prevenirea episoadelor psihotice. Medicamentele recomandate sunt cele din categoria antipsihoticelor (neuroleptice), cele de genera┼úia a doua fiind mai bine tolerate, cu mai pu┼úine efecte adverse. 

Trei mituri despre schizofrenie

Mitul 1: ┬źEste o boal─â rar─â┬╗

Realitate: Schizofrenia nu este chiar atât de rară. Astfel, statisticile arată că 1 adult din 100 este diagnosticat cu această boală.

Mitul 2: ┬źCei cu schizofrenie sunt violen┼úi┬╗

Violen┼úa ├«n r├óndul pacien┼úilor schizofrenici este adesea supraestimat─â mai ales de mass-media. Tendin┼úele agresive sunt prezente mai ales la acei bolnavi care consum─â alcool sau droguri, la cei cu antecedente de acte violente ┼či la cei care au tendin┼úe suicidare ori de autodistrugere. ÔÇ×Majoritatea indivizilor suferind de schizofrenie nu sunt violen┼úi; mai exact, sunt timizi, retra┼či ┼či prefer─â s─â fie l─âsa┼úi singuriÔÇŁ, afirm─â Melissa K. Spearing de la Institutul Na┼úional de S─ân─âtate Mintal─â din SUA. 

Mitul 3: ┬źSchizofrenicii au personalit─â┼úi multiple┬╗

Exist─â credin┼úa c─â persoanele cu schizofrenie dezvolt─â mai multe personalit─â┼úi sau tulburare de identitate disociativ─â. Realitatea este ├«ns─â c─â schizofrenia ┼či personalitatea multipl─â sunt tulbur─âri diferite.