Ce se poate trata prin programare neuro-lingvistic─â

1 depresie jpg jpeg

Programarea neuro-lingvistic─â (NLP) este o abordare psihologic─â care implic─â analiza strategiilor utilizate de indivizi de succes ┼či aplicarea acestora pentru a atinge un obiectiv personal. Coreleaz─â g├óndurile, limbajul ┼či tiparele de comportament ├«nv─â┼úate prin experien┼ú─â cu rezultate specifice. NLP-ul presupune c─â toate ac┼úiunile umane sunt pozitive. Prin urmare, dac─â un plan e┼čueaz─â sau se ├«nt├ómpl─â nea┼čteptatul, experien┼úa nu este nici bun─â, nici rea - pur ┼či simplu prezint─â informa┼úii mai utile.

Programarea neuro-lingvistic─â a fost dezvoltat─â ├«n anii 1970 la Universitatea din California, Santa Cruz. Fondatorii s─âi principali sunt John Grinder, lingvist, ┼či Richard Bandler, om de ┼čtiin┼ú─â ┼či matematician. Judith DeLozier ┼či Leslie Cameron-Bandler au contribuit, de asemenea, semnificativ la aceast─â abordare, la fel ca David Gordon ┼či Robert Dilts.

Prima carte a lui Grinder ┼či Bandler despre NLP, ÔÇťStructure of Magic: A Book about Language of TherapyÔÇŁ, a fost lansat─â ├«n 1975. ├Än aceast─â publica┼úie, ┼či-au propus s─â eviden┼úieze anumite tipare de comunicare care stabilesc comunicatorii considera┼úi excelen┼úi ├«n afar─â de al┼úii. O mare parte din carte s-a bazat pe opera lui Virginia Satir, Fritz Perls ┼či Milton Erickson. De asemenea, a integrat tehnici ┼či teorii de la al┼úi profesioni┼čti renumi┼úi din domeniul s─ân─ât─â┼úii mintale ┼či cercet─âtori precum Noam Chomsky, Gregory Bateson, Carlos Castaneda ┼či Alfred Korzybski. Rezultatul muncii lui Grinder ┼či Bandler a fost dezvoltarea meta-modelului NLP, o tehnic─â cu care considerau c─â ar putea identifica tiparele de limbaj care reflect─â procesele cognitive de baz─â. 

Interesul pentru NLP a crescut la sf├ór┼čitul anilor 1970, dup─â ce Bandler ┼či Grinder au ├«nceput s─â comercializeze abordarea ca instrument pentru oamenii ce doresc s─â ├«nve┼úe de la al┼úii cum ob┼úin succesul. Ast─âzi, NLP este utilizat ├«ntr-o mare varietate de domenii, inclusiv consiliere, medicin─â, drept, afaceri, artele spectacolului, sport, armat─â ┼či educa┼úie. 

Cum funcţionează programarea neuro-lingvistică?

├Än opinia cunoscutului psiholog rom├ón Laura-Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI), modelarea, ac┼úiunea ┼či comunicarea eficient─â sunt elemente cheie ale program─ârii neuro-lingvistice. E asemenea, convingerea de la baza abord─ârii este c─â, dac─â o persoan─â poate ├«n┼úelege cum o alt─â persoan─â ├«ndepline┼čte o sarcin─â, procesul poate fi copiat ┼či comunicat altora, astfel ├«nc├ót ┼či ei s─â poat─â ├«ndeplini sarcina. ÔÇťPropunerea sus┼úin─âtorilor program─ârii neuro-lingvistice este c─â toat─â lumea de┼úine o ÔÇŁhart─âÔÇŁ personal─â (interioar─â) a realit─â┼úii. Cei care practic─â NLP ├«┼či analizeaz─â propriile perspective ┼či perspectivele celorlal┼úi, pentru a crea o imagine de ansamblu sistematic─â a unei situa┼úii. ├Än┼úeleg├ónd o serie de perspective, utilizatorul NLP c├ó┼čtig─â informa┼úii. Sus┼úin─âtorii acestei ┼čcoli de g├óndire consider─â c─â sim┼ú urile sunt vitale pentru procesarea informa┼úiilor disponibile ┼či c─â mintea ┼či corpul se influen┼úeaz─â reciproc. Programarea neuro-lingvistic─â este o abordare experien┼úial─â. Prin urmare, dac─â o persoan─â dore┼čte s─â ├«n┼úeleag─â o ac┼úiune, e nevoie s─â efectueze aceea┼či ac┼úiune pentru a ├«nv─â┼úa din experien┼ú─âÔÇŁ, declar─â psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodat─â, practicantul NLP observ─â c─â exist─â ierarhii naturale de ├«nv─â┼úare, comunicare ┼či schimbare. Cele ┼čase niveluri logice ale schimb─ârii sunt:

ÔÇó

Mediu: Mediul t─âu este contextul sau setarea ta, plus orice alte persoane din jurul t─âu. Acesta este cel mai de jos nivel de schimbare.

ÔÇó

Comportamente: Comportamentele sunt acţiunile specifice pe care le efectuezi.

ÔÇó

Capacit─â┼úi ┼či abilit─â┼úi: Acestea sunt abilit─â┼úile tale ┼či ceea ce po┼úi face.

ÔÇó

Credin┼úe ┼či valori: Acestea reprezint─â sistemul t─âu de credin┼úe personale ┼či problemele care conteaz─â.

ÔÇó

Identitate: Identitatea este mpdul ├«n care te percepi ca fiind ┼či include responsabilit─â┼úile tale ┼či rolurile pe care le joci ├«n via┼ú─â.

ÔÇó

Scop ┼či spiritualitate: Aceasta poate fi implicarea ├«n ceva mai mare dec├ót cineva, cum ar fi religia, etica, voluntariatul sau alt sistem. Acesta este cel mai ├«nalt nivel de schimbare.

ÔÇťScopul fiec─ârui nivel logic este de a organiza ┼či direc┼úiona informa┼úiile de sub acesta. Ca urmare, modificarea la un nivel inferior poate provoca modific─âri la un nivel superior urm─âtor. Cu toate acestea, efectuarea unei modific─âri la un nivel superior va avea ca rezultat ┼či schimb─âri la toate nivelurile inferioare, conform teoriei NLP. Mai exact, NLP-ul ne explic─â: (1) Cum creierul (NEURO) organizeaz─â datele externe preluate prin sim┼úurile noastre (vedere, auz, atingere, gust ┼či miros) ┼či g├óndurile interne din ierarhii, (2) Cum ne comunic─â creierul percep┼úiile noastre, prin imagina┼úie. Cum ne comunic─âm g├óndurile prin limbajul nostru (LINGVISTIC), (3) Cum rezult─â un comportament condi┼úionat din g├ónduri, imagina┼úie ┼či evenimente externe (PROGRAMARE), (4) Cum s─â schimb─âm rapid comportamentul, reac┼úia ┼či g├óndurile nedorite ┼či modul de modelare a excelen┼úei ├«n ceilal┼úiÔÇŁ, explic─â psihologul Laura Maria Cojocaru.

Programarea neuro-lingvistică în terapie

Un concept de baz─â al NLP poate fi rezumat prin zicala: ÔÇ×Harta nu este teritoriulÔÇŁ, deoarece eviden┼úiaz─â diferen┼úele dintre credin┼ú─â ┼či realitate. Acesta subliniaz─â c─â fiecare persoan─â opereaz─â ├«n propria perspectiv─â, mai degrab─â dec├ót dintr-un loc de obiectivitate. 

ÔÇťPercep┼úia tuturor asupra lumii este distorsionat─â, limitat─â ┼či unic─â. Prin urmare, un terapeut care practic─â NLP poate s─â ├«n┼úeleag─â modul ├«n care o persoan─â care se afl─â ├«n vindecare/schimbare/dezvoltare personal─â ├«┼či percepe ÔÇ×hartaÔÇŁ ┼či efectul pe care aceast─â percep┼úie ├«l poate avea asupra g├óndurilor ┼či comportamentului acelei persoane. Harta personal─â a unui individ este format─â din datele primite prin sim┼úuri. Aceste informa┼úii pot fi auditive, vizuale, olfactive, gustative sau kinestezice. Terapeu┼úii NLP consider─â c─â aceste informa┼úii difer─â individual ├«n ceea ce prive┼čte calitatea ┼či importan┼úa ┼či c─â fiecare persoan─â proceseaz─â experien┼úe folosind un sistem reprezentativ primar (PRS)ÔÇŁ, explic─â psihologul Laura Maria Cojocaru.

Pentru ca un terapeut NLP s─â lucreze eficient cu o persoan─â ├«n tratament, terapeutul face conexiunea cu PRS-ul persoanei respective pentru a-┼či folosi harta personal─â. ├Än plus, terapeu┼úii NLP consider─â c─â este posibil s─â se acceseze sistemele de reprezentare folosind indicii, cum ar fi mi┼čc─ârile ochilor. Terapeu┼úii NLP lucreaz─â cu oamenii pentru a le ├«n┼úelege modelele de g├óndire ┼či comportament, starea emo┼úional─â ┼či aspira┼úiile. Examin├ónd harta unei persoane, terapeutul poate ajuta persoana ├«n cauz─â s─â-┼či g─âseasc─â ┼či s─â-┼či consolideze abilit─â┼úile care ├«i servesc cel mai bine ┼či s─â o ajute ├«n dezvoltarea de noi strategii pentru a le ├«nlocui pe cele neproductive. Acest proces poate ajuta persoanele ├«n terapie s─â ating─â obiectivele tratamentului. Abordarea NLP produce rezultate rapide ┼či durabile ┼či ├«mbun─ât─â┼úe┼čte ├«n┼úelegerea modelelor cognitive ┼či comportamentale.

ÔÇťNLP-ul caut─â, de asemenea, s─â construiasc─â o comunicare eficient─â ├«ntre procesele mentale con┼čtiente ┼či incon┼čtiente pentru a ajuta oamenii s─â creasc─â creativitatea ┼či abilit─â┼úile de rezolvare a problemelor. Aceast─â abordare este bazat─â pe terapia cognitiv-comportamental─â (TCC), iar NLP-ul a dezvoltat strategii eficiente pentru ca modific─ârile pozitive s─â fie f─âcute ├«n mai pu┼úin timp dec├ót in TTC-ulo clasic. De la crearea sa, programarea neuro-lingvistic─â a fost utilizat─â pentru a trata o gam─â larg─â de probleme. Acestea includ: anxietate, fobii ┼či panic─â, depresie, probleme de comunicare, strategii pentru rezolvarea conflictelor interioare ┼či exterioare, stres post traumatic, hiperactivitate cu deficit de aten┼úie, dependen┼ú─â, obsesii (TOC) ┼či alte constr├óngeri, personalitate borderline, dezvoltarea inteligen┼úei emo┼úionale ┼či a asertivit─â┼úii, nevoia de redefinire personal─â sau profesional─â, dezvoltare de planuri, strategii ┼či ac┼úiuni potrivite pentru atingerea obiectivelor, public speaking ÔÇô tehnici ┼či eliminare emotivitate ┼či cre┼čterea sentimentului de satisfac┼úie interioar─âÔÇŁ, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI).