10 efecte ale pandemiei asupra psihicului

1 depresie jpg jpeg

Frica generat─â prin toate mijloacele de comunicare, tradi┼úionale sau moderne, ajunge, poate de cele mai multe ori f─âr─â s─â vrea acest lucru, la fiecare receptor, iar acesta se conecteaz─â instant, f─âr─â prevenirea viitorului s─âu sacru, la vibra┼úiile, cuvintele, manifest─ârile ┼či experien┼úele tr─âite de cei care le emit.

├Än opinia psihologului Alexandru Ple┼čea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Min┼úii, aceste lucruri pe care o minte neatent─â le-ar numi purt─âri de grij─â ale societ─â┼úii pentru mine, nu sunt altceva dec├ót, la o analiz─â atent─â, m─âsuri de ├«ngrijire pentru naivitatea, obedien┼úa ┼či sedarea celui care urm─âre┼čte frecvent ce mai zic ┼čtirile sau cuvintele altora despre pandemie. ÔÇťAcest segment social al spectatorilor acestui teatru nu face dec├ót s─â ignore aspectele ┼čtiin┼úei antice care se numea ├«n trecut: implementare de idei subliminale ├«n mintea altuia ca ┼či cum ar fi ale lui. Acum, pentru c─â metoda actual─â de informare este orientat─â, prin repeti┼úie, spre crearea unei realit─â┼úi dorite de cei care o promoveaz─â, resursele omului r─âm├ón ├«n a┼čteptare p├ón─â c├ónd repeti┼úia s-a instalat ├«n automatismele ┼či obiceiurile sale. Acestea devin astfel luate ├«n calcul, f─âr─â critica, analiza sau judecata omului. Aceast─â tranchilizare cu sedative informa┼úionale este ├«necarea oric─ârei ┼čanse de a ajunge s─ân─âtos la mal, adic─â de a sc─âpa din infernul apelor ad├ónci. Orice om cu ┬Ętoate ┼úiglele pe cas─â┬Ę sau un om de la ┼úar─â f─âr─â carte, care ├«nc─â nu a ├«ncasat sutele de ┼čtiri pandemice, ar mai fi o ┼čans─â de instruc┼úie pentru colectivul s─âu. Dar cum acesta, probabil, este ├«mbibat cu toate b├órfele vecinilor s─âi, nici el nu mai are ┼čanse s─â expun─â adev─ârul, obiectivÔÇŁ, explic─â psihologul Alexandru Ple┼čea. Mai mult dec├ót at├ót, specialistul consider─â c─â verificarea ┼čtirilor pandemice este m─âsurat─â prin viu grai ┼či de teroarea promovat─â din r├óndurile cunoscu┼úilor, iar pe acest fond omul devine labil emo┼úional ┼či ajunge s─â cultive ├«n el capacitatea de a crede tot ce zboar─â, f─âr─â s─â aib─â vreun habar s─â fac─â vreun efort s─â afle cu adev─ârat de ce, prin ce ┼či cum a murit aproapele lui de acest malefic virus. Astfel, psihologul Alexandru Ple┼čea ne prezint─â 10 efecte ale pandemiei asupra psihicului nostru, nu doar pe termen scurt sau mediu, ci ┼či pe termen lung: 1.Diagnosticul este mai dur dec├ót realitatea faptic─â a unei boli ÔÇô de ce? Pentru simplul fapt al accept─ârii sale de om, de la cineva superior ┼či autoritar: doctor. 2.Pandemia cu c├ót mai mult este promovat─â prin repeti┼úie, cu at├ót mai mult prinde putere ┼či este acceptat─â ├«n mintea celui care a repetat informa┼úia. 3.Labilitatea emo┼úional─â este determinat─â de distan┼úarea social─â ÔÇô de ce? Prin frica instalat─â c─â altul ar putea avea sau genera vreo problem─â. 4.Frica destabilizeaz─â ┼či descurajeaz─â cea mai rafinat─â ┼či puternic─â energie din om, capabil─â de crea┼úie fizic─â: sexualitatea. 5.Distan┼úarea celor vaccina┼úi de cei nevaccina┼úi, ca m─âsur─â de inventare a unui nou ┼či neproductiv tip de judecat─â ┼či neiubire ├«ntre semeni. 6.Cu c├ót sunt mai crude dramele pandemice promovate care v├ónd rating, cu at├ót mai pu┼úine solu┼úii crezute de cei care au verificat. 7.Timpul petrecut pe Social Media ÔÇô instrument de pierdere a autorit─â┼úii ┼či integrit─â┼úii interioare, pentru c─â ajunge compara┼úia s─â energizeze tr─âs─âturile interne. 8.Ne scriem mai des, ne vedem mai rar: lips─â de percep┼úii, lips─â de hran─â pentru sim┼úuri, drumul anevoios ┼či sigur spre solitudine ┼či triste┼úe. 9.Joburile online din Occident ÔÇô care produc spa┼úiu pentru lumea a treia (Africa ┼či Orientul estic) s─â intre ├«n func┼úiune la munca brut─â occidental─â, fapt care afecteaz─â s─ân─âtatea fizic─â a celor care stau doar la laptop din lumea occidental─â. 10.Evitarea oric─ârui mijloc de comunicare informa┼úional face spa┼úiul intern plin de bucurie, fericire, recuno┼čtin┼ú─â, u┼čurin┼ú─â, pl─ânuire, organizare, logic─â ┼či creativitate ÔÇô iar toate acestea creeaz─â tunelul de siguran┼ú─â prin care omul poate trece dintr-un punct ├«n altul, ie┼čirea din pandemie, cu un sistem imunitar puternic, curaj dob├óndit ┼či stabilirea unui scop care s─â-l ┼úin─â pe om activ ┼či alert.