Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global. Pentru că stilul de viaţă este răspunzător în mare parte de declanşarea problemelor cardiace, se impune schimbarea unor obiceiuri nocive.

Alimentaţia dezechilibrată

Ţii la distanţă multe probleme de sănătate dacă limitezi consumul produselor cu un conţinut mare de grăsimi animale şi colesterol, care au un impact negativ asupra inimii. Acesta favorizează formarea plăcilor de aterom pe artere, înfundându-le, crescând astfel riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Alternative sigure şi sănătoase sunt fructele, legumele, ouăle, lactatele, dar şi fibrele (cerealele) şi alimentele bogate în acizi graşi Omega-3 (ulei de seminţe de in, nuci, peşte gras).

Mănânci prea sărat

Ar trebui să consumăm în medie între 4 şi 6 g (1 linguriţă) de sodiu pe zi, spun medicii. În prezent, ajungem să mâncăm 14 g zilnic. Sarea este ascunsă în mâncărurile gata făcute din supermarket, în cele congelate, conservate, precum şi în brânzeturi. Soluţia nu este să eliminăm complet toate aceste alimente din dietă, ci să le consumăm moderat şi cât mai rar. De ce este sarea periculoasă pentru inimă? Aceasta reţine apa în organism, ceea ce duce la mărirea volumului de sânge şi, implicit, la creşterea tensiunii arteriale, un factor important în producerea unui atac cerebral vascular şi infarct. 

Abuzul de alcool

Se ştie că un pahar de vin consumat zilnic are un efect pozitiv asupra sănătăţii. În exces, alcoolul are un efect toxic direct asupra muşchiului inimii, determinând slăbirea lui şi provocând insuficienţă cardiacă. În plus, abuzul de alcool contribuie la creşterea tensiunii arteriale, agravează diabetul zaharat, creşte nivelul trigliceridelor şi ai altor factori de risc ai bolilor cardiovasculare.

Fumatul

„Fumatul este asociat cu infarctul miocardic acut şi bolile cardiovasculare, riscul fiind crescut indiferent de forma de utilizare a tutunului: fumat, mestecat, fumat pasiv, pipat, narghilea“, explică medicul cardiolog Ana Maria Vlădoianu. Nicotina din fumul de ţigară favorizează apariţia hipertensiunii şi degradarea celulelor din artere. În plus, declanşează spasmele coronariene, care îngustează arterele şi împiedică sângele să ajungă la inimă, provocând infarct.

Sedentarismul

Activitatea fizică regulată este importantă pentru o inimă sănătoasă. Specialiştii recomandă 30 de minute de mişcare pe zi sau de 5 ori pe săptămână, pentru o sănătatea de fier. Totuşi, dacă te reapuci de sport după o lungă pauză, rezistenţa ta la efort este mult mai scăzută faţă de perioada în care te antrenai constant. Indicat este să începi un program de exerciţii fizice a căror intensitate şi frecvenţă să crească treptat. Poţi să începi cu activităţi de anduranţă, cum ar fi mersul pe jos.

INFO

Statul pe scaun sau în faţa televizorului vreme îndelungată este un obicei nociv pentru sănătatea inimii.

Ignori sforăitul

În multe situaţii, sforăitul este însoţit şi de apnee în somn, tulburare care se manifestă prin întreruperi repetate ale respiraţiei. Netratată, această problemă poate duce la accident cerebral vascular şi atac de cord. Aproximativ jumătate din cei care sforăie suferă de apnee în somn, arată statisticile.

 

Sfatul specialistului

Dr. Ana Maria Vlădoianu, medic specialist cardiolog, Hyperclinica MedLife Arad

Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de îmbolnăvire şi deces în prezent, fiind responsabile de până la jumătate din totalul deceselor. Importanţa alimentaţiei în prevenirea acestei patologii este bine cunoscută şi există numeroase studii care atestă această legătură.

Dieta mediteraneană este considerată un model sănătos de alimentaţie, bazat pe stilul alimentar specific zonei mediteraneene, cu precădere Creta. Incidenţa bolilor cardiovasculare şi a cancerelor este foarte scăzută în această zonă, iar faptul pare că se datorează în principal cantităţilor de grăsimi nesaturate incluse în meniul zilnic. Uleiul de măsline şi măslinele, dar şi peştele sunt folosite ca principale surse de grăsimi, iar acizii graşi esenţiali şi polifenolii (cu efect antioxidant) din aceste componente alimentare interferează în multiple puncte cu procesul aterosclerotic, asigurând protecţie cardiovasculară.