Întrebări şi răspunsuri despre nevralgii

Atunci când un nerv senzitiv este inflamat, iritat sau comprimat de un os, de-a lungul lui se poate propaga o durere de intensitate variabilă, uşoară ori severă, care se accentuează în timpul crizelor. Nervul afectat se poate afla oriunde în organism, însă cel mai des dau nevralgii nervii de la nivelul feţei şi gâtului. Ce sunt şi cum se manifestă nevralgiile?

Însuşi termenul de nevralgie indică existenţa unei dureri pe nerv. În funcţie de nervul afectat, se diferenţiază în nevralgie occipitală şi nevralgie de trigemen, manifestate în zona capului, nevralgie intercostală, care duce la apariţia unei dureri în zona coastelor, şi nevralgie sciatică, cauzatoare de dureri lombare.

Cel mai cunoscut simptom al unei nevralgii, cum este cea trigeminală, este reprezentat de crizele dureroase, asemănătoare unor junghiuri care apar sporadic de-a lungul unei zile sau chiar la distanţă de săptămâni între ele, uneori ca urmare a tusei, strănutului sau chiar în timpul mestecării alimentelor.

Durerea poate fi însoţită şi de lăcrimare, spasme musculare, transpiraţie, înroşirea zonei dureroase, dar şi febră, pierderea mobilităţii spatelui sau a membrului afectat.

Când frigul începe să-şi facă simţită prezenţa, alături de umezeală, cele mai frecvente nevralgii sunt cea occipitală şi sciatică, cauzate de inflamarea nervului suboccipital, respectiv a celui sciatic.

Nevralgia occipitală mai poate fi cauzată şi de menţinerea unei poziţii incorecte la birou. Se recunoaşte după durerile intense de la baza capului, a scalpului, care iradiază în spatele urechilor.

Curenţii de aer rece şi frigul, în general, pot fi şi motivul nevralgiei sciatice, în cazul căreia musculatura contractată face compresie asupra nervului sciatic, de aici dureri în partea inferioară a spatelui, care se poate resimţi şi la unul dintre picioare.

În cazul nevralgiei de trigemen, una dintre cele mai dureroase afecţiuni, durerea se resimte la faţă, uneori şi la maxilar, nas, buze, ochi, urechi. Cele mai simple activităţi, cum ar fi spălatul pe dinţi, devin greu de dus la capăt în timpul crizelor.

Boala afectează 12 din 100.000 de personae şi este dificil de diagnosticat. Nevralgia de trigemen apare adesea după vârsta de 40 de ani şi este mai frecventă în rândul femeilor.

Un medic de familie experimentat va diagnostica fără mare greutate o nevralgie, prin palparea zonelor dureroase şi prin aflarea tuturor simptomelor pacientului.

Uneori, ca în cazul nevralgiei intercostale, poate fi nevoie de o scanare tomografică, pentru a exclude alte probleme de sănătate. De asemenea, în ceea ce priveşte nevralgiile de la nivel facial, este posibil să fie necesare un consult ORL şi altul neurologic, o radiografie a coloanei cervicale şi un RMN.

Ca în orice altă afecţiune, se caută eliminarea cauzei care a provocat nevralgia, cum ar fi reducerea inflamaţiei, tratarea infecţiei apărute sau, ca în cazul unei nevralgii intercostale, operarea pe cale chirurgicală a herniei de disc. Tratamentul simptomatic cuprinde antiinflamatoare şi antialgice.

Medicul curant poate recomanda şi kinetoterapie. Pe toată durata tratamentului, dar şi după finalizarea lui, trebuie evitate mişcările sau posturile corporale care pot provoca noi crize nevralgice, precum şi expunerea la frig sau curenţi de aer rece.

Nevralgiile au adesea cauze necunoscute. Printre factorii cauzali incriminaţi se regăsesc: compresiuni nervoase (tumori, hernii de disc, osteofite, fracturi, cicatrice), boli vasculare (anevrisme, malformaţii), boli inflamatorii ale nervilor (zona zoster, alte infecţii virale, boli parazitare), inflamaţii în vecinătatea traiectelor nervoase (sinuzite, carii dentare), boli neurologice, traumatisme ale nervilor, boli însoţite de lipsa oxigenului (hipoxie): apneea în somn, urcarea rapidă la altitudini mari, bronhopneumonia cronică. Frigul, curentul, umezeala sunt adesea factori agravanţi, accentuând inflamaţia cauzatoare a nevralgiei.