Efectele incredibile ale culorilor asupra stării de spirit

1 shutterstock 397740385 jpg jpeg

Te simţi neliniştit într-o cameră galbenă? Culoarea albastră te face să te simţi calm şi relaxat? Culoarea este un instrument puternic de comunicare şi poate fi utilizată pentru a semnala acţiunea, influenţa starea de spirit şi chiar influenţarea reacţiilor fiziologice. Anumite culori au fost asociate cu tensiunea arterială crescută, metabolismul crescut şi oboseala ochilor. Cum funcţionează exact culoarea? Cum afectează culorile dispoziţia şi comportamentul?

Psihologia culorilor este definită ca efectul radiaţiei electromagnetice a luminii asupra stării şi comportamentului uman - o reacţie psihofizică universală, care nu este atât de puternic influenţată de cultură, vârstă şi sex precum se crede în general.

În opinia cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să înţelegem că există o mare diferenţă între psihologia culorii şi simbolistica culorii. Din punct de vedere istoric, ceea ce este adesea descris ca psihologie a culorii este de fapt simbolismul culorii - asocierile conştiente pe care suntem condiţionaţi să le facem. “Răspunsurile culturale la culoare provin dintr-o varietate de cauze: de exemplu, verde este culoarea sacră în tot Islamul, fiind culoarea hainei Profetului; în Irlanda este considerată o culoare norocoasă, poate pentru că atunci când lumea din jurul nostru conţine mult verde, aceasta indică prezenţa apei şi, prin urmare, puţin pericol de foamete. În Anglia culoarea verde este văzută ca o culoare care aduce ghinion, posibil din cauza asocierii sale cu degradarea şi boala. Există multe exemple de simbolism al culorilor: movul este asociat cu regalitatea pentru simplul motiv că, până relativ recent în istoria noastră, era o vopsea extrem de scumpă şi numai regalitatea şi-o putea permite. Roşul este culoarea sângelui şi a fost adeseori asociată cu războiul. Aceste asocieri coincid adesea cu psihologia culorii (de fapt roşu poate declanşa agresivitate), dar nu sunt în niciun caz acelaşi lucru”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

În 1666, omul de ştiinţă englez Sir Isaac Newton a descoperit că atunci când lumina albă pură trece printr-o prismă, aceasta se separă în toate culorile vizibile. Newton a mai descoperit că fiecare culoare este alcătuită dintr-o singură lungime de undă şi nu mai poate fi separată în alte culori.

Alte experimente au demonstrat că lumina poate fi combinată pentru a forma alte culori.

De exemplu, lumina roşie amestecată cu lumina galbenă creează o culoare portocalie. Unele culori se anulează reciproc atunci când sunt amestecate şi duc la o lumină albă.

Efectele psihologice ale culorii

De ce culoarea este o forţă atât de puternică în viaţa noastră? Ce efecte poate avea asupra corpului şi minţii noastre? În timp ce percepţiile de culoare sunt oarecum subiective, există unele efecte de culoare care au sens universal.

“Culorile din zona roşie a spectrului de culori sunt cunoscute sub numele de culori calde şi includ roşu, portocaliu şi galben. Aceste culori calde evocă emoţii, de la sentimente de căldură şi confort la sentimente de furie şi ostilitate. Culorile din partea albastră a spectrului sunt cunoscute sub numele de culori reci şi includ albastru, violet şi verde. Aceste culori sunt adesea descrise ca fiind calme, dar pot aminti şi sentimentele de tristeţe sau indiferenţă. Există patru culori psihologice primare - roşu, albastru, galben şi verde. Ele se raportează respectiv la corp, la minte, la emoţii şi la echilibrul esenţial dintre aceste trei”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru

Proprietăţile psihologice ale celor unsprezece culori de bază sunt următoarele:

Fizic. Pozitiv: curaj fizic, forţă, căldură, energie, supravieţuire de bază, „luptă sau fugă”, stimulare, masculinitate, entuziasm. Negativ: sfidare, agresivitate, impact vizual, încordare. “Fiind cea mai lungă lungime de undă, roşul este o culoare puternică. Deşi nu este cel mai vizibil din punct de vedere tehnic, are proprietatea de a părea a fi mai aproape decât este şi, prin urmare, ne atrage atenţia mai întâi. De aici şi eficienţa sa în semafoarele din întreaga lume. Efectul său este fizic; ne stimulează şi creşte rata pulsului, dând impresia că timpul trece mai repede decât în realitate. Se leagă de principiul masculin şi poate activa instinctul de „luptă sau fugă”. Roşul este puternic şi foarte simplu. Roşu pur este cea mai simplă culoare, fără subtilitate. Este stimulant şi plin de viaţă, foarte prietenos. În acelaşi timp, poate fi perceput ca fiind solicitant şi agresiv”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

2.

ALBASTRU. Intelectual. Pozitiv: Inteligenţă, comunicare, încredere, eficienţă, seninătate, datorie, logică, răceală, reflecţie, calm. Negativ: răceală, distanţă, lipsă de emoţie, neprietenie. “Albastrul este culoarea minţii şi este în esenţă liniştitor; ne impactează mental, mai degrabă decât reacţia fizică pe care o avem la roşu. Un albastru puternic va stimula gândirea clară, în timp ce tonurile de albastru mai deschise vor calma mintea, vor ajuta la concentrare şi în consecinţă, vor acţiona ca un calmant mental. Albastrul este culoarea comunicării clare. Obiectele albastre nu par a fi la fel de aproape de noi ca cele roşii. Mai multe studii au dovedit că albastrul este culoarea preferată a lumii. Cu toate acestea, poate fi de asemenea perceput ca fiind rece, lipsit de emoţii şi neprietenos”, este de părere specialistul.

3.

GALBEN. Emoţional. Pozitiv: Optimism, încredere, stimă de sine, extraversiune, forţă emoţională, prietenie, creativitate. Negativ: iraţionalitate, frică, fragilitate emoţională, depresie, anxietate, sinucidere. “Lungimea de undă galbenă este relativ lungă şi, în esenţă, stimulează. În acest caz stimulul este emoţional, prin urmare galbenul este cea mai puternică culoare din punct de vedere psihologic. Galbenul potrivit ne va ridica spiritul şi stima de sine, fiind culoarea încrederii şi optimismului. Prea mult galben, sau tonul greşit în raport cu celelalte tonuri dintr-o schemă de culori, poate provoca scăderea stimei de sine, dând naştere fricii şi anxietăţii”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

4.

VERDE. Echilibru. Pozitiv: armonie, echilibru, împrospătare, dragoste universală, odihnă, restaurare, reasigurare, conştientizare a mediului, echilibru, pace, amabilitate. Negativ: plictiseală, stagnare, enervare. „Verdele este odihnitor pentru ochi şi nu necesită nici o ajustare. Fiind în centrul spectrului, este culoarea echilibrului - un concept mai important decât îşi dau seama mulţi oameni. Când lumea din jurul nostru conţine mult verde, acest lucru indică prezenţa apei şi puţin pericol de foamete, aşa că suntem liniştiţi de verde, la un nivel primitiv. În mod negativ, poate indica stagnare şi, utilizată incorect, va fi percepută ca fiind o culoare prea blândă”, declară specialistul.

5.

VIOLET. Spiritual. Pozitiv: conştientizare spirituală, izolare, viziune, lux, autenticitate, adevăr, calitate. Negativ: Introversiune, decadenţă, suprimare, inferioritate. „Cea mai scurtă lungime de undă este violet. Este nevoie de conştientizare la un nivel superior de gândire, chiar şi în spectrul valorilor spirituale. Este extrem de introvertit şi încurajează contemplarea profundă sau meditaţia. Are asocieri cu regalitatea şi comunică de obicei cea mai bună calitate posibilă. Fiind ultima lungime de undă vizibilă înaintea razei ultraviolete, are asocieri cu timpul şi spaţiul şi cosmosul. Utilizarea excesivă a violetului poate aduce prea multă introspecţie, iar tonul greşit al acestuia comunică ceva ieftin şi urât, mai rapid decât orice altă culoare”, explică Laura Maria Cojocaru.

6.

PORTOCALIU. Pozitiv: confort fizic, mâncare, căldură, securitate, senzualitate, pasiune, abundenţă, distracţie. Negativ: privare, frustrare, frivolitate, imaturitate. “Deoarece este o combinaţie de roşu şi galben, portocaliul este stimulant, iar reacţia la acesta este o combinaţie între fizic şi emoţional. Ne concentrează mintea pe probleme de confort fizic - mâncare, căldură, adăpost etc. - şi senzualitate. Este o culoare „distractivă”. În mod negativ, s-ar putea concentra pe exact opusul - privarea. Acest lucru este mai probabil atunci când portocaliul cald este utilizat cu negru. La fel, prea mult portocaliu sugerează frivolitate şi lipsa unor valori intelectuale serioase”, afirmă specialistul.

7.

ROZ. Pozitiv: Linişte fizică, hrană, căldură, feminitate, dragoste, sexualitate, supravieţuire a speciei. Negativ: inhibiţie, claustrofobie emoţională, emasculare, slăbiciune fizică. “Fiind o nuanţă de roşu, rozul ne afectează şi fizic, dar calmează, mai degrabă decât stimulează. (Interesant este că roşul este singura culoare care are un nume complet separat pentru nuanţele sale. Nuanţele de albastru, verde, galben etc. fiind pur şi simplu numite albastru deschis, verde deschis, etc.) Rozul este o culoare puternică din punct de vedere psihologic. Reprezintă principiul feminin şi supravieţuirea speciei, este hrănitor şi liniştitor fizic. Prea mult roz este drenant fizic şi poate fi oarecum emasculant”, spune Laura Maria Cojocaru.

8.

GRI. Pozitiv: neutralitate psihologică. Negativ: Lipsă de încredere, umezeală, depresie, hibernare, lipsă de energie. „Griul pur este singura culoare care nu are proprietăţi psihologice directe. Cu toate acestea, este destul de supresiv. O absenţă virtuală a culorilor este deprimantă şi atunci când lumea devine gri, suntem condiţionaţi instinctiv să ne retragem şi să ne odihnim. Cu excepţia cazului în care tonul precis este corect, griul are un efect de amortizare asupra altor culori folosite cu acesta. Folosirea intensă a griului indică de obicei lipsa de încredere şi teama de expunere”, este de părere psihologul.

9.

NEGRU. Pozitiv: sofisticare, strălucire, mister, securitate, siguranţă emoţională, eficienţă, substanţă. Negativ: opresiune, răceală, ameninţare, greutate. “Negrul nu este o culoare primară, secundară sau terţiară. De fapt, negrul nu este pe paleta de culori, deoarece nu este considerat o culoare. Este esenţa tuturor culorilor. Sau mai bine zis, absorbţia tuturor culorilor. Negrul absoarbe toată lumina din spectrul de culori. Potrivit psihologiei culorii, emoţia legată de culoare depinde în mare măsură de preferinţele noastre personale şi de experienţele anterioare cu acea culoare anume. Culoarea neagră nu este diferită. Implicaţiile psihologice ale acestora sunt considerabile. Creează bariere de protecţie, deoarece absoarbe toată energia care vine spre tine şi înveleşte personalitatea. Negrul este în esenţă o absenţă a luminii, deoarece nu se reflectă lungimi de undă şi, prin urmare, poate fi ameninţător, mulţi oameni se temându-se de întuneric. În mod pozitiv, comunică o claritate absolută, fără nuanţe fine. Comunică rafinament şi excelenţă fără compromisuri şi funcţionează deosebit de bine cu albul. Negrul creează o percepţie a greutăţii şi a seriozităţii. Este un mit că hainele negre slăbesc. Adevărul din spatele mitului este că negrul este cea mai recesivă culoare, o chestiune de a nu atrage atenţia asupra ta, mai degrabă decât de a te face să arăţi mai subţire”, afirmă psihologul.

10.

ALB. Pozitiv: igienă, sterilitate, claritate, puritate, curăţenie, simplitate, rafinament, eficienţă. Negativ: Sterilitate, răceală, bariere, neprietenie, elitism. “Aşa cum negrul este absorbţie totală, tot aşa albul este reflexie totală. De fapt, reflectă întreaga forţă a spectrului în ochii noştri. Astfel, creează şi bariere, dar diferit de negru. Comunică: „Nu mă atinge!” Albul este puritate şi, ca şi negrul, fără compromisuri; este curat, igienic şi steril. Conceptul de sterilitate poate fi, de asemenea, negativ. Vizual, albul oferă o percepţie sporită a spaţiului. Efectul negativ al albului asupra culorilor calde este acela de a le face să arate şi să se simtă crude”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

11.

MARO. Pozitiv: seriozitate, căldură, natură, pământesc, fiabilitate, sprijin. Negativ: lipsă de umor, greutate, lipsă de rafinament. “Maro este format de obicei din roşu şi galben, cu un procent mare de negru. În consecinţă, are aceeaşi seriozitate ca şi negrul, dar este mai cald şi mai moale. Are elemente ale proprietăţilor roşii şi galbene. Culoarea maro este asociată cu pământul şi lumea naturală. Este o culoare solidă, fiabilă şi majoritatea oamenilor o consideră liniştită, mai favorabilă decât negrul popular, care este supresiv, mai degrabă decât suportiv”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).