Boala inflamatorie pelvină este termenul medical folosit pentru infecţiile şi inflamările care apar la nivelul organelor pelvine feminine. Statisticele recente arată că afecţiunea apare în aproape 70% din cazuri la femeile cu vârsta sub 25 de ani. Medicul ginecolog Silviu Istoc ne spune care sunt cauzele acestei boli, dar şi în ce constă tratamentul.

Boala inflamatorie pelvină este o afecţiune care aparent este trecută cu vederea, durerile cauzate de aceasta fiind deseori confundate cu alte neplăceri. Problema de sănătate afectează aproximativ 1,7% din femei, iar anual peste 100.000 de femei devin infertile din cauza acestei boli.

Este considerată o afecţiune cu transmitere sexuală, dar poate apărea şi în urma unor proceduri invazive la nivelul uterului prin folosirea de instrumente contaminate sau prin dislocarea florei vaginale.

„Această boală poate fi evitată prin folosirea măsurilor de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală (BTS) deoarece altfel poate duce la complicaţii în timpul sarcinii sau chiar instalarea infertilităţii feminine, abcese în zona pelvină, peritonite şi în cazuri rare poate fi letală. Odată ce colul uterin a fost infectat cu o BTS, devine mai simplu pentru alte bacterii prezente în vagin să pătrundă şi să infecteze uterul şi trompele uterine”, explica dr. Silviu Istoc, medic specialist obsetetrică-ginecologie la Spitalul Medicover.

Iata cum se tratează boala inflamatorie pelvină:

Metodele contraceptive pot favoriza boala

Bolile cu transmitere sexuală şi contaminarea cu chlamydia sunt principalele cauze care duc la apariţia afecţiunii inflamatorii pelvine. Bine de ştiut este că şi unele metode contraceptive pot favoriza apariţia ei. De exemplu, montarea unui dispozitiv intrauterin (sterilet). Şi duşurile vaginale pot creşte riscul de apariţie a bolii.

„În schimb, folosirea prezervativul şi a diafragmei reduc considerabil acest risc. De asemenea, riscul de boală inflamatorie pelvină este mai ridicat după o naştere, după un avort spontan sau provocat, dar şi după anumite intervenţii chirurgicale, precum dilataţie sau chiuretaj“, spune medicul ginecolog.

Pentru depistare se examinează secreţiile vaginale

Pentru a pune diagnosticul de boală inflamatorie pelvină medicul poate recomanda examenului vaginal digital (prin ecografie transvaginală), iar în unele situaţii chiar şi examinarea laparoscopică.

„Dacă există semne de infecţie, se va recolta o probă de secreţie din interiorul vaginului. Proba va fi analizată pentru determinarea microorganismului responsabil de infecţie. Femeile care au fost infectate recent cu virusul imunodeficientei umane (HIV) trebuie investigate şi pentru alte boli cu transmitere sexuală, în special gonoree sau infecţie cu chlamydia, pentru ca ulterior să fie evaluate pentru identificarea bolii inflamatorii pelvine şi pentru a primi un tratament adecvat. De asemenea, şi partenerul/partenerii sexual(i) trebuie să urmeze un tratament pentru această afecţiune”, adaugă medicul Silviu Istoc.

Este indicat tratamentul cu antibiotice

Cu cât boala inflamatorie pelvină este diagnosticată mai repede, iar complicaţiile nu există, cu atât tratamentul este mai eficient şi mai uşor suportat de pacientă.

Terapia standard constă în administrarea antibioticelor timp de 14 zile. Deşi persoana poate începe să se simtă mai bine este necesară administrarea tratamentului pe toată durată indicată de medic.

În caz contrar, infecţia poate să reapară. Se recomandă evitarea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia infecţiei.

Care sunt simptomele specifice bolii inflamatorii pelvine

- durerea în partea de jos a abdomenului;

- senzaţia de presiune constantă în timpul urinării;

- secreţie vaginală anormală (de culoare galbenă-maronie sau verzuie);

- febră (peste 38 grade Celsius);

- senzaţia de slăbiciune a întregului corp;

- durere de cap;

- greţuri sau vărsături;

- dureri în timpul contactului sexual (dispareunia);

- sângerări menstruale neregulate.