COVID-19 ─ Atac de panică sau atac de cord? Cum să le deosebim?

Această perioadă de izolare, cu măsuri stricte pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus este extrem de stresantă pentru toate categoriile de vârstă. Anxietatea şi atacurile de panică pot fi copleşitoare şi pot cauza emoţii puternice atât în rândul adulţilor cât şi al copiilor. Teama şi îngrijorarea că ar putea contracta această boală supun pe oricine unui stres zilnic.

Este un cerc vicios în care teama şi anxietatea pot provoca schimbări în ceea ce priveşte calitatea somnului şi obiceiurile zilnice (insomnii, dieta dezechilibrată, etc). La rândul lor, aceste dezechilibre afectează calitatea vieţii şi produc anxietate. De asemenea, pot apărea probleme de concentrare, iar în rândul adulţilor, există riscul de creştere a consumului de alcool, tutun şi alte substanţe.

Fiecare individ reacţionează la această perioadă în mod diferit, în funcţie de personalitatea sa, de experienţele pe care le-a avut de-a lungul vieţii şi de mediul în care trăieşte. Nu e de mirare că atacurile de panică sunt în creştere în această perioadă şi pot avea manifestări cu simptome cardiace sau care implică alte aparate şi sisteme. Dar cum se pot deosebi atacul de panică de atacul de cord, care poate fi letal?

„Atacul de panică este un episod de frică intensă care poate provoca reacţii fizice aparent reale când de fapt nu există niciun motiv real de îngrijorare. De multe ori, în atacurile de panică, persoana simte că îşi pierde controlul, acest lucru generând o creştere a ritmului cardiac.  Astfel apar dificultăţi respiratorii, dureri in piept, senzaţie de leşin, tremor, greaţă, dureri abdominale, dureri de cap, etc” explică dr. Fadgyas-Stănculete Mihaela, medic primar psihiatru, Şef Lucrări, Coordonator al cercului de psihiatrie pentru studenţi din Cluj-Napoca.

Ce se poate face în timpul unui atac de panică?

Atacurile de panică pot fi foarte intense şi pot surveni în circumstanţe variate şi fară un eveniment emoţional declanşator. Atunci când atacul de panică este la debut şi apar transpiraţiile abundente, problemele de respiratie si apăsarea toracică, poţi crede că suferi un atac de cord.

Anxietatea şi durerile în piept vin la pachet, de cele mai multe ori, iar acest lucru are ca rezultat intesificarea disconfortului toracic şi a fricii. Persoanele care au experimentat atacuri de panică, fără să ştie că este vorba despre anxietate, au asemănat simptomele  atacului de panică cu cele ale unui atac de cord. Ambele evenimente debutează cu senzaţia de sufocare, gheară în piept, transpiraţii, tahicardie (bătăi rapide ale inimii), palpitaţii, ameţeli, slăbiciune fizică.

Dacă experimentezi astfel de simptome şi mai ales, le resimti pentru prima oară, recomandarea medicală este aceea de a apela serviciul de ambulanţă. Deşi există diferenţe clare între atacul de panică şi atacul de cord, un diagnostic medical corect este singura metodă de a fi sigur ca viaţa ta nu este in pericol. Acest lucru este cu atât mai valabil dacă există şi factorii de risc cardiovascular: obezitate, diabet, istoric familial de boli cardiovasculare, un stil de viaţă nesănătos, consum de alcool şi tutun sau alte substanţe excitatorii.

”Spre deosebire de atacul de panică, atacul de cord sau infarctul are câteva manifestări specifice: durerea în piept sau gheara în piept, senzaţia de greutate mare pe piept, durerea în braţe, de regulă, în braţul stâng care iradiază spre umăr, spate, gât şi maxilar. În rândul femeilor, se poate manifesta prin arsuri esofagiene asemănătoare indigestiei. Toate acestea manifestări apar atunci când inima se află in pericol, când  muşchiul inimii nu mai primeşte suficient sânge” explică dr. Liudmila Frunză, medic specialist cardiolog la ARES .

Tratamentul de urgenţă în cazul atacului de cord este angioplastia cu balon şi stent

Deşi un atac de panică este o experienţă înfricoşătoare, nu pune în pericol viaţa persoanei. În schimb, atacurile de panică influenţează foarte mult calitatea vieţii, de aceea este recomandat să fie investigate motivele apariţiei lor şi să fie tratate corespunzator.

În schimb, atacul de cord poate fi letal dacă pacientul nu ajunge rapid la spital, pentru a fi evaluat de cardiologi. Tratamentul standard în acest caz este angioplastia coronariană cu stent, o procedură prin care vasele care alimentează inima cu sânge sunt dilatate şi este redată circulaţia sângelui. La ARES sunt efectuate cu succes peste 2000 de astfel de proceduri în fiecare an.