Colesterol mărit. Când e nevoie de medicamente? Sfatul medicului

1 colesterol jpg jpeg

Ai făcut tot posibilul să scazi nivelul colesterolului rău în sânge, prin dietă şi mişcare, dar tot nu a fost suficient? Cel mai probabil, medicul îţi va prescrie tratament medicamentos.

Colesterolul este o substanţă grasă indispensabilă pentru buna funcţionare a organismului. În exces, creşte riscul de boli cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral), mai ales după 45 de ani.

„Dislipidemia reprezintă creşterea lipidelor din sânge. Colesterolul crescut este un factor de risc cardiovascular, asftel încât depistarea precoce a creşterii lui duce la prevenţia bolilor cardiovasculare. Dozarea profilului lipidic se face în primul rând pacienţilor cu boli cardiovasculare, cu diabet zaharat, celor cu afecţiuni renale, pacienţilor obezi, cu dislipidemie în antecedente şi celor cu dislipidemii ereditare. Pentru indivizii aparent sănătoşi avem o diagramă (Score), în care introducem anumite date: sex, vârstă, tensiune arterială, dacă este fumător sau nefumător, valoarea colesterolului total şi, în funcţie de toate astea, ni se dă un nivel de risc al pacientului. Nivelele de risc sunt: scăzut, moderat şi crescut şi în funcţie de acest nivel iniţiem medicaţia”, afirmă dr. Nicoleta Cristache, medic specialist medicină de familie, Spitalul Clinic Sanador.

Primul pas: schimbările în dietă

Când analizele de sânge arată că ai un nivel al colesterolului rău peste limite, medicul îţi va recomanda, în primul rând, să fii atent la stilul de viaţă şi la alimentaţie. În principal, este nevoie să eviţi sau să limitezi consumul de grăsimi animale (carne, brânzeturi, unt, mezeluri), în favoarea grăsimilor bune polinesaturate (ulei de măsline – sursă de acizi graşi Omega-6 şi ulei de peşte, bogat în acizi graşi Omega-3) şi mononesaturate (nuci, arahide, ulei de măsline). Peştele, carnea slabă, fructele şi legumele nu trebuie să lipsească din dieta celor cu colesterol crescut.  

De ce este important să faci mişcare

De mare ajutor pentru scăderea colesterolului este şi mişcarea. Dacă eşti sedentar, ai un risc mai mare de a te îngrăşa şi de a avea un nivel al colesterolului bun mai mic, ceea ce te expune riscului cardiovascular. Cel puţin 5 zile pe săptămână, este bine să faci 30 de minute de mişcare (mers pe jos sau cu bicicleta, înot). Dacă eşti fumător, renunţă la acest viciu, pentru că este un factor de risc cardiovascular redutabil. Este important şi să îţi menţii greutatea normală.

Indicaţii pentru tratamentul medicamentos

Dacă după 3 - 6 luni de la adoptarea măsurilor benefice (mişcare şi dietă), nivelul colesterolului LDL nu s-a normalizat, medicul de familie va prescrie, cel mai probabil, medicamente. În cazul celor care au avut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, al diabeticilor, al celor cu insuficienţă renală cronică, tratamentul hipolipemiant trebuie instituit precoce, dar strict personalizat şi monitorizat permanent.

Statinele se numără printre medicamentele prescrise cel mai des. Acestea acţionează prin scăderea colesterolului total şi a celui LDL cu peste 25%. Statinele oferă protecţie cardiovasculară prin stabilizarea plăcilor de aterom, prevenind înfundarea lor.

Alte medicamente care pot fi prescrise sunt fibraţii, acidul nicotinic şi inhibitorii selectivi ai absorbţiei colesterolului.

CASETA SPECIALIST

Dr. Nicoleta Cristache

medic specialist medicină de familie, Spitalul Clinic Sanador

Regimul alimentar este primul pas în modificarea stilului de viaţă la pacienţii care prezintă hipercolesterolemie. În primul rând, trebuie evitate grăsimile saturate: grăsimile animale din carne (de porc, raţă, gâscă, oaie)  şi din lactate  (unt, smântână). De preferat a se consuma carne de peşte şi fructe de mare de 2-3 ori pe saptămână, fructe şi legume proaspete, cereale integrale, 2 ouă pe săptămână, iar în loc de ulei de floarea soarelui să se consume ulei de măsline. Este de evitat carnea roşie şi cât mai rar folosită carnea de pasăre, bineînţeles fără piele. Tratamentul constă în modificarea stilului de viaţă, respectarea orelor de masă şi a dietei, efectuarea a 30 de minute de activitate fizică (mers pe jos), renunţarea la  fumat. În funcţie de nivelul de risc al fiecărui pacient, dacă metodele de modificare a stilului de viaţă nu sunt eficiente, apelăm la preparate de bază de suplimente naturale sau la tratmentul medicamentos.