Ce sunt alimentele funcţionale, care pot preveni bolile

Unele alimente au puterea de a proteja organismul de apariţia bolilor. Sunt cunoscute şi ca funcţionale, iar despre ele ne vorbeşte dr. Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Clinica Smart Nutrition din Bucureşti.

Sunt considerate „funcţionale” acele alimente care conţin o componentă bioactivă nutritivă (vitamine, minerale, proteine etc) sau non-nutritivă (fibre prebiotice, polifenoli etc), care influenţează în bine funcţionarea organismului, protejează împotriva apariţiei bolilor, previn deficitele nutriţionale şi pot ajuta la creşterea şi dezvoltarea normală a copiilor.

Conceptul de „aliment funcţional” a fost introdus în jurul anului 1980 în Japonia, când guvernul a început să aprobe şi să promoveze alimente cu beneficii dovedite în vederea îmbunătăţirii sănătaţii populaţiei, precum şi pentru a încerca să observe beneficiile acestora.

Alimentele funcţionale se împart în 2 mari categorii:

Alimente convenţionale (nemodificate);

fructe: fructe de pădure, mere, pere, portocale, banane etc;
fructe oleaginoase: nuci, caju, migdale, alune, fistic etc;
seminţe: chia, dovleac, floarea-soarelui, in, susan etc;
legume: broccoli, spanac, kale, conopidă, roşii etc;
boabe: fasole boabe, linte, năut, mazăre etc;
cereale integrale: ovăz, orz, secară, couscous etc;
peşte: somon, sardine, cod, macrou etc;
alimente fermentate: kefir, kombucha etc;
condimente: turmeric, ghimbir, scorţişoară etc;
băuturi: cafea, ceai verde etc.

Alimente îmbogăţite (modificate): conţin adaosuri de vitamine şi minerale:

suc de portocale îmbogăţit cu calciu;
alimente fermentate;
cereale îmbogăţite: anumite tipuri de pâine, paste;
iaurt îmbogăţit cu probiotice;
lapte vegetal îmbogăţit cu vitamine.

Pentru a putea beneficia de întregul rol funcţional, este recomandat ca alimentele să fie consumate în forma lor integrală. Cu cât un produs este mai procesat, cu atât poate pierde din vitaminele, mineralele sau fibrele care îl fac a fi un aliment funcţional. De exemplu, pâinea integrală este făcută din tot bobul de grâu, incluzând tărâţa, germenii şi miezul (endospermul), comparativ cu pâinea albă, care este făcută doar din miez. În cazul celei de-a doua, se pierd fibrele şi micronutrienţii continuţi de tărâţe şi germeni.

Ce conţin şi ce protecţie oferă

afine: conţin flavonoizi, vitaminele C şi K, mangan, fibre alimentare. Menţin sănătatea metabolică, cerebrală şi cardiovasculară, şi pot reduce riscul de cancer;
somon şi alţi peşti graşi: conţin acizi graşi nesaturaţi Omega-3. Ajută la menţinerea sănătăţii creierului, ochilor şi a sistemului cardiovascular;
roşii: conţin licopen, betacaroten, vitaminele A şi C, potasiu. Ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare şi reduc riscul de cancer, în special de laringe şi prostată;
cereale integrale: conţin flavonoide, vitamina E, vitamine din grupul B-urilor, seleniu, mangan, fibre alimentare. Contribuie la menţinerea sănătăţii metabolice şi a intestinelor;
kefir: conţine peptide bioactive, calciu, probiotice şi proteine. Ajută la reglarea digestiei, menţin sănătatea tubului digestiv, precum şi a sistemului imun şi a celui cardiovascular

Citeşte şi: Alimente bune pentru memorie. Consumă-le cât mai des!