Programarea neuro-lingvistică (NLP) este o abordare psihologică care implică analiza strategiilor utilizate de indivizi de succes şi aplicarea acestora pentru a atinge un obiectiv personal. Corelează gândurile, limbajul şi tiparele de comportament învăţate prin experienţă cu rezultate specifice. NLP-ul presupune că toate acţiunile umane sunt pozitive. Prin urmare, dacă un plan eşuează sau se întâmplă neaşteptatul, experienţa nu este nici bună, nici rea - pur şi simplu prezintă informaţii mai utile.

Programarea neuro-lingvistică a fost dezvoltată în anii 1970 la Universitatea din California, Santa Cruz. Fondatorii săi principali sunt John Grinder, lingvist, şi Richard Bandler, om de ştiinţă şi matematician. Judith DeLozier şi Leslie Cameron-Bandler au contribuit, de asemenea, semnificativ la această abordare, la fel ca David Gordon şi Robert Dilts.
Prima carte a lui Grinder şi Bandler despre NLP, “Structure of Magic: A Book about Language of Therapy”, a fost lansată în 1975. În această publicaţie, şi-au propus să evidenţieze anumite tipare de comunicare care stabilesc comunicatorii consideraţi excelenţi în afară de alţii. O mare parte din carte s-a bazat pe opera lui Virginia Satir, Fritz Perls şi Milton Erickson. De asemenea, a integrat tehnici şi teorii de la alţi profesionişti renumiţi din domeniul sănătăţii mintale şi cercetători precum Noam Chomsky, Gregory Bateson, Carlos Castaneda şi Alfred Korzybski. Rezultatul muncii lui Grinder şi Bandler a fost dezvoltarea meta-modelului NLP, o tehnică cu care considerau că ar putea identifica tiparele de limbaj care reflectă procesele cognitive de bază. 
Interesul pentru NLP a crescut la sfârşitul anilor 1970, după ce Bandler şi Grinder au început să comercializeze abordarea ca instrument pentru oamenii ce doresc să înveţe de la alţii cum obţin succesul. Astăzi, NLP este utilizat într-o mare varietate de domenii, inclusiv consiliere, medicină, drept, afaceri, artele spectacolului, sport, armată şi educaţie. 
 

Cum funcţionează programarea neuro-lingvistică?

În opinia cunoscutului psiholog român Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), modelarea, acţiunea şi comunicarea eficientă sunt elemente cheie ale programării neuro-lingvistice. E asemenea, convingerea de la baza abordării este că, dacă o persoană poate înţelege cum o altă persoană îndeplineşte o sarcină, procesul poate fi copiat şi comunicat altora, astfel încât şi ei să poată îndeplini sarcina. “Propunerea susţinătorilor programării neuro-lingvistice este că toată lumea deţine o ”hartă” personală (interioară) a realităţii. Cei care practică NLP îşi analizează propriile perspective şi perspectivele celorlalţi, pentru a crea o imagine de ansamblu sistematică a unei situaţii. Înţelegând o serie de perspective, utilizatorul NLP câştigă informaţii. Susţinătorii acestei şcoli de gândire consideră că simţ urile sunt vitale pentru procesarea informaţiilor disponibile şi că mintea şi corpul se influenţează reciproc. Programarea neuro-lingvistică este o abordare experienţială. Prin urmare, dacă o persoană doreşte să înţeleagă o acţiune, e nevoie să efectueze aceeaşi acţiune pentru a învăţa din experienţă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodată, practicantul NLP observă că există ierarhii naturale de învăţare, comunicare şi schimbare. Cele şase niveluri logice ale schimbării sunt:
Mediu: Mediul tău este contextul sau setarea ta, plus orice alte persoane din jurul tău. Acesta este cel mai de jos nivel de schimbare.
Comportamente: Comportamentele sunt acţiunile specifice pe care le efectuezi.
Capacităţi şi abilităţi: Acestea sunt abilităţile tale şi ceea ce poţi face.
Credinţe şi valori: Acestea reprezintă sistemul tău de credinţe personale şi problemele care contează.
Identitate: Identitatea este mpdul în care te percepi ca fiind şi include responsabilităţile tale şi rolurile pe care le joci în viaţă.
Scop şi spiritualitate: Aceasta poate fi implicarea în ceva mai mare decât cineva, cum ar fi religia, etica, voluntariatul sau alt sistem. Acesta este cel mai înalt nivel de schimbare.
“Scopul fiecărui nivel logic este de a organiza şi direcţiona informaţiile de sub acesta. Ca urmare, modificarea la un nivel inferior poate provoca modificări la un nivel superior următor. Cu toate acestea, efectuarea unei modificări la un nivel superior va avea ca rezultat şi schimbări la toate nivelurile inferioare, conform teoriei NLP. Mai exact, NLP-ul ne explică: (1) Cum creierul (NEURO) organizează datele externe preluate prin simţurile noastre (vedere, auz, atingere, gust şi miros) şi gândurile interne din ierarhii, (2) Cum ne comunică creierul percepţiile noastre, prin imaginaţie. Cum ne comunicăm gândurile prin limbajul nostru (LINGVISTIC), (3) Cum rezultă un comportament condiţionat din gânduri, imaginaţie şi evenimente externe (PROGRAMARE), (4) Cum să schimbăm rapid comportamentul, reacţia şi gândurile nedorite şi modul de modelare a excelenţei în ceilalţi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
 
 
 

Programarea neuro-lingvistică în terapie

Un concept de bază al NLP poate fi rezumat prin zicala: „Harta nu este teritoriul”, deoarece evidenţiază diferenţele dintre credinţă şi realitate. Acesta subliniază că fiecare persoană operează în propria perspectivă, mai degrabă decât dintr-un loc de obiectivitate. 
“Percepţia tuturor asupra lumii este distorsionată, limitată şi unică. Prin urmare, un terapeut care practică NLP poate să înţeleagă modul în care o persoană care se află în vindecare/schimbare/dezvoltare personală îşi percepe „harta” şi efectul pe care această percepţie îl poate avea asupra gândurilor şi comportamentului acelei persoane. Harta personală a unui individ este formată din datele primite prin simţuri. Aceste informaţii pot fi auditive, vizuale, olfactive, gustative sau kinestezice. Terapeuţii NLP consideră că aceste informaţii diferă individual în ceea ce priveşte calitatea şi importanţa şi că fiecare persoană procesează experienţe folosind un sistem reprezentativ primar (PRS)”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Pentru ca un terapeut NLP să lucreze eficient cu o persoană în tratament, terapeutul face conexiunea cu PRS-ul persoanei respective pentru a-şi folosi harta personală. În plus, terapeuţii NLP consideră că este posibil să se acceseze sistemele de reprezentare folosind indicii, cum ar fi mişcările ochilor. Terapeuţii NLP lucrează cu oamenii pentru a le înţelege modelele de gândire şi comportament, starea emoţională şi aspiraţiile. Examinând harta unei persoane, terapeutul poate ajuta persoana în cauză să-şi găsească şi să-şi consolideze abilităţile care îi servesc cel mai bine şi să o ajute în dezvoltarea de noi strategii pentru a le înlocui pe cele neproductive. Acest proces poate ajuta persoanele în terapie să atingă obiectivele tratamentului. Abordarea NLP produce rezultate rapide şi durabile şi îmbunătăţeşte înţelegerea modelelor cognitive şi comportamentale.
“NLP-ul caută, de asemenea, să construiască o comunicare eficientă între procesele mentale conştiente şi inconştiente pentru a ajuta oamenii să crească creativitatea şi abilităţile de rezolvare a problemelor. Această abordare este bazată pe terapia cognitiv-comportamentală (TCC), iar NLP-ul a dezvoltat strategii eficiente pentru ca modificările pozitive să fie făcute în mai puţin timp decât in TTC-ulo clasic. De la crearea sa, programarea neuro-lingvistică a fost utilizată pentru a trata o gamă largă de probleme. Acestea includ: anxietate, fobii şi panică, depresie, probleme de comunicare, strategii pentru rezolvarea conflictelor interioare şi exterioare, stres post traumatic, hiperactivitate cu deficit de atenţie, dependenţă, obsesii (TOC) şi alte constrângeri, personalitate borderline, dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi a asertivităţii, nevoia de redefinire personală sau profesională, dezvoltare de planuri, strategii şi acţiuni potrivite pentru atingerea obiectivelor, public speaking – tehnici şi eliminare emotivitate şi creşterea sentimentului de satisfacţie interioară”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).