Ce complicaţii pot avea virozele netratate
„Am răcit, dar o să-mi treacă", spunem de multe ori, când prietenii sau colegii de serviciu se îngrijorează că nu mai prididim cu suflatul nasului şi tuşim necontenit. Dar medicii atrag atenţia că o congestie nazală, durerea în gât şi febra uşoară nu trebuie tratate cu indiferenţă. Dacă nu îi oferi organismului timp suficient pentru a se vindeca, rişti o răceală prelungită, care poate avea consecinţe grave. Să luăm viroza în serios! Ocupaţi cu treburile de zi cu zi, putem să subestimăm riscurile unei viroze netratate. Potrivit statisticilor, un adult se confruntă, în medie, cu până la 3 răceli pe an, iar copiii preşcolari sunt afectaţi de 2 ori mai des. De multe ori, în loc să mergem la medic, considerăm că e suficient să înghiţim câteva imunostimulatoare sau medicamente care se dau fără reţetă. Ca urmare, simptomele pot să se atenueze sau să dispară, iar noi ne simţim mai bine şi nu mai considerăm că e cazul să ne menajăm sau să ne odihnim. Dar virusurile răcelii şi gripei pot duce la complicaţii, ca inflamarea ochilor, a sinusurilor, a urechii mijlocii şi a amigdalelor. Iar uneori afectează şi alte zone ale corpului, în afară de nas, gât şi urechi. Inima, plămânii şi rinichii suferă O boală virală nevindecată poate ataca, în timp, rinichii şi inima. Există chiar riscul apariţiei unei boli cardiace grave - iar acest lucru se întâmplă mai des decât credem. Pericolul e cu atât mai mare cu cât o inflamaţie a muşchiului inimii nu prezintă, la început, simptome evidente, astfel încât poate să treacă neobservată. Dar, în lipsa unui tratament adecvat, poate fi chiar fatală. S-a constatat că gripa şi răspunsul inflamator la virusul gripal care o cauzează măresc riscul producerii unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral (AVC).
Dacă după o răceală rămâne o tuse persistentă, chinuitoare, există riscul ca viroza să se fi transformat în pneumonie. De asemenea, mucusul blocat în sinusuri în timpul unei răceli constituie un teren fertil pentru virusuri şi bacterii, care le pot inflama. Iar în cazurile mai grave, pot migra spre creier, unde declanşează o inflamaţie care ne pune viaţa în pericol.
Dacă simptomele nu dispar după o săptămână sau se agravează, dacă te simţi fără vlagă sau viroza provoacă dificultăţi de respiraţie, e cazul să iei măsuri. Iată câteva semnale de alarmă, a căror apariţie necesită un consult medical:
- somnolenţă sau o stare de oboseală persistentă;
- pierderea în greutate;
- dureri toracice şi dificultăţi de respiraţie sau o respiraţie şuierătoare;
- dureri de cap puternice şi o senzaţie de rigiditate a gâtului;
- răguşeală prelungită, care persistă mai mult de 2 săptămâni;
- durere sau presiune în zona nasului, a ochilor sau a frunţii, care nu trece după 2 săptămâni;
- dureri în gât care se agravează, însoţite de febră, ganglioni limfatici umflaţi în zona gâtului şi dificultăţi de înghiţire;
- tuse deranjantă, cu o secreţie verzuie, eventual însoţită de febră;
- o senzaţie de rău instalată brusc, cu tuse persistentă, dificultăţi de respiraţie, febră, transpiraţie sau frisoane, dureri în piept sau dureri musculare;
- scăderea simţului gustului şi/sau a mirosului.
Plantele, preparatele homeopate şi cele gemoterapice cresc imunitatea nespecifică a organismului, mai exact capacitatea lui de apărare în lupta cu diferiţi microbi. Există nenumărate studii clinice care arată că aceste terapii naturale imunostimulatoare şi imunomodulatoare scurtează durata unei infecţii respiratorii, diminuează simptomatologia şi previn instalarea complicaţiilor.
În această categorie intră echinacea, astragalus, ginseng, uleiul de chimen negru, măceşe, produsele apicole (miere, propolis, lăptişor de matcă, polen, păstură). Dar preparatele pentru imunizare nu trebuie administrate la întâmplare, tratamentul trebuie strict individualizat şi supravegheat de un medic fitoterapeut. Nu luaţi tratamente pentru imunizare la sfatul vânzătorilor de produse naturiste sau a „cunoscătorilor” de pe net. Să nu uităm că plantele au efecte terapeutice, dar şi reacţii adverse şi contraindicaţii.