Dacă observi un ganglion mărit, care se simte la palpare, cu siguranţă te întrebi ce ar putea fi. Există numeroase cauze ale ganglionilor inflamaţi, de la simple răceli la boli mai grave.

Componente ale sistemului imunitar, ganglionii sunt un adevărat scut de apărare în faţa microorganismelor (virusuri, bacterii) sau celule maligne care produc îmbolnăvire. Astfel, când au de-a face cu un focar infecţios, ganglionii contribuie la producţia de anticorpi, pentru a lupta cu „intrusul”, ceea ce duce la inflamarea lor. În termeni medicali, această inflamare se numeşte adenopatie.

În corpul uman există sute de ganglioni dispuşi în diferite zone ale corpului – axile, gât, regiunea cervicală. De asemenea, există şi ganglioni profunzi (în abdomen, torace), care nu sunt palpabili şi pot fi reperaţi doar prin metode imagistice.

Care sunt cauzele

În principal, există adenopatii infecţioase (produse de infecţii cu bacterii, virusuri, protozoare) şi tumorale (apar în leucemii, limfoame, metastaze).

Infecţiile sunt cea mai frecventă cauză a măririi în volum a ganglionilor. Un ganglion inflamat de la gât poate sugera o mononucleoză infecţioasă (cunoscută şi ca boala sărutului) sau o infecţie în sfera ORL (otită, faringită). O infecţie la nivelul pielii, cauzată de o înţepătură de insectă, poate inflama ganglionii de la axilă, în vreme ce ganglionii inghinali măriţi pot fi puşi pe seama unei infecţii genitale, dar şi a unei răceli. Infecţia cu HIV şi tuberculoza sunt alte cauze.

În adenopatia tumorală, ganglionul creşte treptat şi nu prezintă durere la palpare. În cazul metastazelor, celulele canceroase intră în circuitul limfei, iar ganglionii încearcă să le „atace”. Metastazele se pot dezvolta inclusiv în ganglioni.

Alte cauze ale măririi în volum a ganglionilor sunt: vaccinarea, administrarea unor medicamente, bolile endocrine (hipertiroidia) sau autoimune şi boala zgârieturii de pisică.  

 

Când te adresezi medicului

Dacă observi apariţia unui ganglion, mai ales în cazul în care inflamarea acestuia se menţine peste 2 săptămâni, este necesar să mergi la medic. Consultaţia de specialitate este necesară cu atât mai mult dacă ganglionul mărit împiedică respiraţia sau înghiţirea alimentelor. De obicei, ganglionii revin la forma normală după tratarea infecţiilor. Prezenţa adenopatiei generalizate impune un diagnostic diferenţial, medicul luând în calcul: infecţiile, bolile autoimune, afecţiunile maligne primare sau secundare, boli endocrine şi alte boli foarte rare. În toate aceste situaţii, adenopatia se asociază sau nu cu alte manifestări clinice de boală (febră, transpiraţii etc.). În afara localizării şi a mărimii, sunt de notat consistenţa, mobilitatea, sensibilitatea dureroasă, modificări locale şi generale.

Cum se pune diagnosticul

Importante în stabilirea dianosticului sunt examenele de laborator (printre care, hemoleucograma şi probele de inflamaţie), cele imagistice şi puncţiile ganglionare. Pentru depistarea originii unei adenopatii tumorale, puncţia este suficientă. În cazul în care se suspectează, de pildă, boala Hodkin, biopsia este indispensabilă.

 

Poate fi confundat cu un chist

Uneori, mai ales dacă este prezentă la nivelul gâtului, adenopatia poate fi confundată cu un lipom (formaţiune din ţesut adipos) sau cu un chist. În acest caz, explorările imagistice precum ecografia sau RMN-ul) permit diferenţierea şi precizarea tumefacţiei palpabile.

 

INFO

În vreme ce adenopatiile infecţioase au dimensiuni moderate, consistenţă ferm-elastică şi sunt dureroase, cele tumorale sunt de dimensiuni mai mari, mai dure şi neînsoţite de durere.

 

Ştiai că...

... peste 2/3 din adenopatii au cauze nespecifice, marea majoritate benigne şi doar 1% reprezintă neoplazii?