În lunile de vară, riscul de a face o toxiinfecţie este mai mare, din cauza temperaturilor crescute, care favorizează alterarea alimentelor. Pentru a evita o astfel de neplăcere, este bine să ştii ce măsuri să respecţi.

Printre bolile digestive acute frecvente vara se numără toxiinfecţiile alimentare. Deşi majoritatea sunt benigne, sunt situaţii când pot să apară şi complicaţii.

Toxiinfecţiile alimentare sunt cauzate de diferite bacterii, virusuri sau alţi agenţi patogeni prezenţi în alimentele consumate. Printre microbii implicaţi în apariţia toxiinfecţiilor alimentare se numără Salmonella, Campylobacter E.coli, Clostridia şi Shigella.

Sursa infecţiei o reprezintă consumul de alimente alterate precum carnea, peştele, produsele lactate, ouăle, sosurile şi maionezele. De asemenea, toxiinfecţia alimentară poate fi cauzată şi de consumul de fructe şi legume stropite cu substanţe chimice.

Cum se manifestă

Severitatea toxiinfecţiei depinde de perioada de incubaţie a germenului implicat, precum şi de starea de sănătate a persoanei şi de vârsta ei. Boala debutează în maximum 48 de ore de la consumul alimentului contaminat. Cele mai frecvente simptome ale toxiinfecţiei alimentare sunt: durerile abdominale, greaţa, vărsăturile, diareea, febra, frisoanele. În cele mai multe cazuri, simptomele dispar după 2 - 3 zile.

„În contextul epidemiologic în care ne aflăm, simptomele întâlnite în toxiinfecţiile alimentare pot reprezenta şi manifestări digestive în cadrul infecţiei cu noul coronavirus, de aceea trebuie ţinut cont de cirmcumstanţele în care aceste simptome au apărut, iar discuţia cu medicul de familie este esenţială”, afirmă dr. Cezarina Matei.  

Permis şi interzis

Dacă ai simptome specifice toxiinfecţiei alimentare, se recomandă repausul alimentar şi consultul medical. Pentru un diagnostic exact, medicul poate recomanda examene microbiologice, virusologice şi parazitare.

În cazul în care sunt prezente diareea şi vărsăturile, principalul risc este deshidratarea. După ce senzaţia de vomă dispare, persoana trebuie să se hidrateze cu apă plată sau supă strecurată de zarzavat, în cantităţi mici, la intervale scurte.   

Evită să iei tratamente din proprie iniţiativă! Unele medicamente (de pildă, Imodium, indicat în diaree) pot să încetinească tranzitul intestinal, ceea ce permite microbilor să îşi multiplice timpul de proliferare în tubul digestiv.  

Când trebuie să nu amâni vizita la medic

„Când febra peste 38 °C persistă în ciuda măsurilor antitermice, când vărsăturile sunt foarte dese şi pacientul nu se poate hidrata, când apar semne de deshidratare (urinare rară şi în cantitate mică, senzaţie de gură uscată, ameţeală), când diareea depăşeste 3 zile sau există scaune cu sânge şi tulburări de vedere, se impune consultul medical”, recomandă dr. Cezarina Matei.

Există cazuri severe de toxiiinfecţie aliementară pentru care spitalizarea este esenţială, putând apărea complicaţii renale sau neurologice.  

Sfaturi pentru a o preveni

  • Înainte de a pregăti mâncarea sau de a găti, spală-te bine pe mâini.
  • Curăţă bine suprafeţele şi ustensilele cu care prepari mâncarea şi foloseşte tocătoare separate pentru carne şi legume.
  • Evită să cumperi alimente de la vânzătorii ambulanţi.
  • Depozitează alimentele la rece cât mai repede posibil după achiziţionare.
  • Nu recongela alimentele.
  • În cazul în care consumi lapte nepasteurizat, fierbe-l înainte de consum.
  • Cumpără ouă care au înscrisă data de expirare.
  • Spală bine legumele şi fructele.
  • Mâncărurile gătite nu trebuie păstrate mai mult de 3 - 4 zile în frigider.
  • Curăţă săptămânal frigiderul.

Citeste si: Ce tipuri de dureri pot fi cauzate de emoţii

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Cezarina Matei

medic specialist medicină de familie, competenţe în homeopatie, gemoterapie, acupunctură şi ultrasonografie generală, clinica Biolumimedica, Bucureşti, tel. 0722.644.706

 

Din cauza vărsăturilor şi a diareii, echilibrul hiroelectolitic este perturbat în această afecţiune, iar principalele măsuri vor ţine de rehidratarea organismului, prin consumul de apă (2 litri/zi), adminstrarea de ceaiuri de mentă, muşeţel şi busuioc, care au proprietăţi antiseptice şi antialgice, săruri de rehidratratare.

Regimul alimentar trebuie să fie bazat pe supe de rădăcinoase şi orez fiert în primele 2 zile, introducerea celorlalte alimente făcându-se treptat. Tratamentul va cuprinde probiotice, care să restabilească echilibrul floreri intestinale, antibiotic recomandat de medic, după antibiogramă, în cazul în care s-a efectuat o coprocultură , antivomitive, dacă vărsăturile sunt foarte dese, şi antitermice, pentru comabterea febrei.

Gemoterapia poate ajuta prin extractul din muguri de smochin (reglatoar al secteţiei gastrice), extractul din mlădiţe de merişor (normalizează tranzitul) şi extractul din mlădiţe de afin (efect astingent şi antiseptic; combate diareea).