Ce este sindromul Guillain-Barré, care a determinat stare de urgență națională în Peru?

În Peru, au fost raportate peste 150 de cazuri cu semne distinctive ale acestei boli neurologice rare care poate provoca paralizie, potrivit DW.

Guvernul peruan a declarat recent stare de urgență națională pentru până la trei luni, din cauza creșterii numărului de cazuri de Sindrom Guillain-Barré, o tulburare neurologica rară.

Tulburarea, care afectează sistemul nervos al organismului, se caracterizează prin slăbiciune musculară și dificultăți de respirație, iar în situații extreme, paralizie totală.

În 2019, Peru s-a confruntat cu o problemă similară în urma unei epidemii cu o infecție bacteriană numită campylobacter.

Ce este Sindromul Guillain-Barré?

Sindromul Guillain-Barré este o afecțiune neurologică rară în care sistemul imunitar al organismului - care în mod normal protejează de infecții și alți patogeni, atacă în mod greșit propriile celule nervoase periferice.

Mai precis, teaca de mielină,  un strat izolator de grăsime și proteine ​care înconjoară celulele nervoase, devine inflamată.

Învelișul de mielină permite semnalelor să treacă prin tracturile nervoase cu o viteză vertiginoasă în condiții normale. Dacă teaca este inflamată, nervii nu pot transporta stimuli.

Simplu spus, o persoană cu acest sindrom va avea dificultăți în a vorbi, a merge, a înghiți, a excreta sau a îndeplini alte funcții normale ale corpului. Starea se poate agrava progresiv.

Astfel, nervii periferici - nervii care se ramifică din creier și măduva spinării - sunt afectați, iar mușchii pot deveni slabi sau paralizați.

Primele simptome includ o senzație de furnicături la extremitățile corpului, slăbiciune la nivelul picioarelor care se extinde la partea superioară a corpului, dificultăți în mișcările faciale, mers instabil sau incapacitatea de a merge, durere și, în cazuri severe, paralizie.

Ce cauzează sindromul Guillain-Barré?

Cauzele exacte ale sindromului Guillain-Barré nu sunt încă clare. Cu toate acestea, adesea se dezvoltă la scurt timp după ce o persoană face o boală infecțioasă. Rareori, vaccinurile pot provoca acest lucru. Sindromul Guillain-Barré, sau SGB, a fost, de asemenea, legat de citomegalovirusul, virusul Epstein Barr, virusul Zika și chiar pandemia COVID-19.

De ce se întâmplă asta? Oamenii de știință spun că sistemul nostru imunitar este specializat pentru a recunoaște substanțele străine precum viruși, bacterii și ciuperci. Produce proteine ​​numite anticorpi care se leagă de structurile de suprafață ale agenților patogeni în timp ce creează un răspuns imun împotriva acestora.

Într-o boală autoimună precum Sindromul Guillain-Barré, invadatorii se camuflează cu un inveliș care imită structurile proprii ale corpului. „De exemplu, structurile de suprafață ale bacteriei Campylobacter arată la fel ca teaca de mielină”, a explicat imunologul Julian Zimmermann.

Deci, anticorpii vizează și celulele bacteriei, și structurile proprii ale corpului  și se atașează la suprafața lor. Acest lucru are ca rezultat o cascadă de reacții. Natura exactă a acestor interacțiuni în bolile autoimune nu este încă cunoscută.

Ocazional, vaccinurile pot provoca și SGB. Acest lucru se datorează faptului că vaccinurile au în compoziție structuri slabe sau inactive de agenți patogeni sau similare cu agenții patogeni împotriva cărora protejează. Sistemul imunitar al organismului declanșează apoi un răspuns imun.

Este sindromul Guillain-Barré vindecabil?

Starea pacientului tinde să se agraveze până la două săptămâni după debutul bolii. În săptămâna a patra, simptomele devin stabile, după care începe recuperarea. Recuperarea se poate extinde de la șase până la 12 luni și ocazional până la trei ani.

În prezent, nu există un tratament sigur pentru sindromul Guillain-Barré. Paralizia nu afectează doar picioarele și brațele, ci și părți importante ale sistemului nervos care reglează respirația, tensiunea arterială și bătăile inimii.

Pentru a preveni acest lucru, medicii monitorizează continuu semnele vitale ale pacientului și, în caz de urgență, îl pun pe un ventilator.

Deși nu se cunoaște cauza exactă, efectele sindromului pot fi devastatoare și includ paralizia. Foto: Shuttesrtock. 

Există, de asemenea, două tratamente care pot ajuta la recuperare și pot reduce severitatea bolii. 

Primul este schimbul de plasmă sau plasmafereza. Plasma. partea lichidă a sângelui, este îndepărtată și separată de celulele sanguine, inducând o nouă producție de plasmă pentru a compensa pierderea. Acest tratament are ca scop eliminarea anticorpilor care atacă nervii periferici.

A doua terapie disponibilă se numește terapie cu imunoglobină, în care anticorpii sănătoși de la donatorii de sânge sunt injectați intravenos. Anticorpii deteriorați care contribuie la SGB sunt apoi blocați de dozele mari de imunoglobuline. În afară de aceasta, terapia fizică ar putea fi utilă și pentru atenuarea durerii.

De ce se întâmplă asta în Peru?

Nu există rapoarte privind scenariul actual care să sugereze că acest focar de cazuri de SGB este declanșat de o altă infecție. Ultimul focar cunoscut a fost în 2019. Țara s-a luptat și cu cel mai grav focar de dengue din istoria sa.

O creștere a cazurilor de SGB în urma unui val de infecții cu virusul Zika a fost observată și în Polinezia Franceză între 2012-2014.

Celebrități care au suferit de SGB

Markus Babbel, un fost fotbalist internațional din Germania, și-a pierdut aproape un an întreg din carieră după ce a contractat SGB. Cazul de SGB al lui Babbel a fost urmata de o infecție cu virusul Epstein-Barr.

Unii neurologi și istorici cred că Franklin D. Roosevelt, al 32-lea președinte al Statelor Unite, a contractat SGB în 1921. Și Vicente Fernández Gómez, o vedetă mexicană care a înregistrat peste 100 de albume, avea și el SGB.