Acestea sunt cele mai frecvente boli profesionale în România!
Bolile profesionale sunt cele recunoscute ca atare prin lege și care apar în timpul sau ca urmare a activității profesionale desfășurate de salariați. Spre deosebire de alte afecțiuni, bolile profesionale sunt specifice unui anumit domeniu de activitate sau unei profesii și pot avea consecințe grave pentru sănătatea lucrătorilor explică Dr. Nicoleta Buchet, medic de Medicina Muncii.
Afecţiunile respiratorii, cele mai frecvente boli profesionale în ţara noastră
În România, bolile respiratorii sunt cele mai frecvente boli profesionale și sunt în general cauzate de expunerea la praf, vapori, fum, gaze sau substanțe chimice. Acestea includ astmul bronșic, bronșita cronică, emfizemul pulmonar, silicoza, asbestoza și pneumoconiozele.
Din categoria bolilor profesionale fac parte cele dermatologice, care afectează pielea și apar în urma expunerii la substanțe chimice, radiații sau agenți fizici. Acestea includ eczema, dermatita de contact, acneea și dermatita. În funcție de specificul unei profesii, angajatul poate fi afectat și de boli auditive cauzate de expunerea la zgomot excesiv. Acestea includ pierderea auzului, tinitusul și hipoacuzia.
Poziția statică a corpului, mișcările repetitive sau efortul fizic excesiv pot cauza afecțiuni ale sistemului musculo-scheletal cum ar fi tenosinovita, sindromul de tunel carpian și hernia de disc. Sistemul nervos poate fi și el afectat de expunerea la substanțe chimice sau radiații. Intoxicația cu plumb, mercur sau arsenic, neuropatia periferică sunt toate probleme de sănătate ce pot surveni prin expunere la locul de muncă și implică afectarea sistemului nervos.
Totodată, expunerea la substanțe chimice sau radiații poate duce la apariția bolilor cardiovasculare, ce includ hipertensiunea arterială, boala coronariană și accidentul vascular cerebral, dar și la afecțiuni oncologice, în special cancer pulmonar, cancer de piele și leucemie.
Vezi şi: Cum a slăbit Răzvan Popescu: „Nu mai aveam răbdare să-i ascult pe nutriționiști”
Obezitatea, o nouă boală profesională
”În era lucratului de acasă, acestora li se adaugă o nouă boală profesională: obezitatea. Sedentarismul poate afecta sănătatea, mai ales cand stilul de viață sedentar este menținut pe o perioadă lunga de timp. Obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat de tip II sunt numai o parte din afecțiunile puternic asociate cu lipsa mișcării. De asemenea, orele petrecute în fața calculatorului, de cele mai multe ori în pozitii vicioase, suprasolicită muculatura spatelui provocând disconfort și durere, iar, în timp, pot conduce chiar la defecte de aliniament ale coloanei vertebrale. Tulburările de vedere nu sunt nici ele de neglijat. Este recomandat ca atunci când lucrăm timp îndelungat la birou, în fața calculatorului, să luăm pauze măcar la intervale de o oră pentru a ne mișca și a privi la distanță, astfel punând puțin în repaus aparatul vizual. Mai mult decât atât, cu toții știm că omul este o ființă socială, astfel că lipsa contactului inter-uman poate genera stări de axietate, lipsa poftei de viață sau chiar depresie”, explică Dr. Nicoleta Buchet, medic de Medicina Muncii.
Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni bolile profesionale?
Dr. Nicoleta Buchet: În primul rând, angajatorii ar trebui să efectueze evaluări periodice ale riscurilor la locul de muncă pentru a identifica potențialele probleme care ar putea afecta sănătatea angajaților lor. Acest proces ar trebui să fie efectuat de un specialist în medicină muncii, care poate evalua expunerea la substanțe chimice, zgomot, vibrații sau alte agenți fizici.
Totodată, angajatorii sunt obligați să furnizeze angajaților echipamentul de protecție individuală adecvat și să îi instruiască cu privire la modul de utilizare. Acesta poate include măști de protecție, ochelari de protecție, căști, îmbrăcăminte specială sau mănuși.
Desigur, sunt obligatorii măsurile de prevenire sau de reducere a expunerii la riscurile profesionale, cum ar fi ventilarea adecvată, utilizarea de substanțe chimice mai sigure și implementarea unor proceduri de lucru mai sigure. Nu în ultimul rând, angajații trebuie instruiți să înțeleagă riscurile profesionale și cum să-și protejeze sănătatea și este necesar ca sănătatea lor să fie monitorizată prin controale periodice. Numai așa putem identifica la timp apariția unor afecțiuni.
Care sunt principalele tipuri de investigații medicale solicitate pentru angajare?
Dr. Nicoleta Buchet: Investigațiile necesare angajării sunt variabile în funcție de tipul locului de muncă și gradul de risc impus de acesta. La baza tuturor acestor investigații și valabil pentru toți anagajații este examenul clinic general, pe aparate și sisteme ce evaluează global starea de sănătate a angajatului. Măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului, evaluarea acuității vizuale sunt și ele nelipsite pentru orice tip de angajat. La aceste investigații de bază se pot adaugă de exemplu testarea psihologică pentru cei aflați în funcții de conducere, teste de sânge și examen coproparazitologic pentru cei ce lucrează în industria alimentară și ar putea răspândi boli prin intermediul alimentelor sau probe respiratorii la cei cu risc de a inhala pulberi sau substanțe volatile potențial toxice pentru organism.
Care sunt calificativele care se pot acorda în urma unui examen de medicina Muncii?
Dr. Nicoleta Buchet: În urma examenului de medicina muncii, angajatul se poate afla în următoarele situații: apt, apt condiționat, inapt temporar sau inapt definitiv. Termenul de “apt” înseamnă că persoana în cauza își poate desfășura activitatea în funcția desemnată și în termenii și condițiile stabilite de angajator. Atunci când medicul de medicina muncii, în urma investigațiilor, face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiționată de respectarea acestora, iar în fișa de aptitudine, avizul medical va fi „apt condiționat". Aceasta înseamnă că lucrătorul este apt de muncă, dar numai cu respectarea recomandărilor formulate de medic. În cazul incapacității temporare este vorba despre incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfășură activitatea la locul de muncă, până la dispariția bolii și reevaluarea sănătății de către medicul de medicina muncii. În urma acestei reevaluări angajatul poate deveni apt, apt condiționat, inapt permanent sau se poate prelungi perioada de inaptitudine temporară. Starea de sănătate este practic cea care determină posibilitatea angajatului de a lucra în condițiile date de locul de muncă. Inaptitudinea permanentă în muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfășură activitatea la locul de muncă și în funcția pentru care se solicita examenul medical.
Ce măsuri trebuie să ia angajatorul dacă unul dintre angajați a fost declarat „inapt temporar”? Dar dacă un angajat a fost declarat „inapt definitiv”?
Dr. Nicoleta Buchet: În cazul în care medicul de medicina muncii stabilește inaptitudinea temporara până la dispariția cauzei medicale, salariatul poate fi pontat absent motivat, poate merge la medic pentru investigații de specialitate, situație în care acesta se va afla în concediu medical. Angajatorul poate dispune concedierea pe motive ce țin de persoana salariatului, în cazul în care, prin decizia organelor competente de expertiza medicală se constata inaptidinea permanentă fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat. Totodată, salariatul poate fi apt pentru prestarea unor activități corespunzătoare altui post. Așadar, angajatorul are obligația legală de a propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu capacitatea stabilită de medicul de medicina muncii. În cazul în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivite, acesta are obligația de a solicita sprijinul agenției teritoriale de ocupare a forței de munca în vederea redistribuirii angajatului, corespunzător capacității sale.
Într-o societate din ce în ce mai digitalizată, cum credeți că vă arăta Medicina Muncii peste 10-15 ani? Pe ce se vă pune accent din ce în ce mai mult?
Dr. Nicoleta Buchet: Suntem martorii unei adevărate explozii tehnologice. În ziua de azi aproape totul este la un click distanță. Deși poate surprinzător, inclusiv instituțiile statului s-au modernizat și permit transmiterea sau obținerea anumitor documente online. Comunitatea în sine s-a mutat în mediul online. Mâncarea ne este adusa în fata ușii rapid și la preturi relativ accesibile. În această situație ce ne rămâne de făcut? Mulți ar spune să ne bucurăm mai mult de viață, de cei dragi, să ieșim în natură și să facem sport. Însă realitatea nu este chiar așa, mulți dintre noi ajungem să lucrăm mai mult și mai mult, în timp ce alții se lasă purtați de toate aceste facilitați și uită esențialul: să aibă grijă de ei atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Stresul, anxietatea, depresia, sedentarismul și obezitatea devin ușor ușor bolile secolului nostru și trebuie să ne îndreptăm atenția către acestea. Medicina muncii ar trebui să evalueze mai în detaliu aceste aspecte, punând accentul pe echilibrul dintre locul de muncă și viață personala, pe promovarea unui stil de viață sănătos și a unor metode de gestionare a stresului.
