10 efecte ale pandemiei asupra psihicului

Frica generată prin toate mijloacele de comunicare, tradiţionale sau moderne, ajunge, poate de cele mai multe ori fără să vrea acest lucru, la fiecare receptor, iar acesta se conectează instant, fără prevenirea viitorului său sacru, la vibraţiile, cuvintele, manifestările şi experienţele trăite de cei care le emit.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, aceste lucruri pe care o minte neatentă le-ar numi purtări de grijă ale societăţii pentru mine, nu sunt altceva decât, la o analiză atentă, măsuri de îngrijire pentru naivitatea, obedienţa şi sedarea celui care urmăreşte frecvent ce mai zic ştirile sau cuvintele altora despre pandemie. “Acest segment social al spectatorilor acestui teatru nu face decât să ignore aspectele ştiinţei antice care se numea în trecut: implementare de idei subliminale în mintea altuia ca şi cum ar fi ale lui. Acum, pentru că metoda actuală de informare este orientată, prin repetiţie, spre crearea unei realităţi dorite de cei care o promovează, resursele omului rămân în aşteptare până când repetiţia s-a instalat în automatismele şi obiceiurile sale. Acestea devin astfel luate în calcul, fără critica, analiza sau judecata omului. Această tranchilizare cu sedative informaţionale este înecarea oricărei şanse de a ajunge sănătos la mal, adică de a scăpa din infernul apelor adânci. Orice om cu ¨toate ţiglele pe cas㨠sau un om de la ţară fără carte, care încă nu a încasat sutele de ştiri pandemice, ar mai fi o şansă de instrucţie pentru colectivul său. Dar cum acesta, probabil, este îmbibat cu toate bârfele vecinilor săi, nici el nu mai are şanse să expună adevărul, obiectiv”, explică psihologul Alexandru Pleşea. Mai mult decât atât, specialistul consideră că verificarea ştirilor pandemice este măsurată prin viu grai şi de teroarea promovată din rândurile cunoscuţilor, iar pe acest fond omul devine labil emoţional şi ajunge să cultive în el capacitatea de a crede tot ce zboară, fără să aibă vreun habar să facă vreun efort să afle cu adevărat de ce, prin ce şi cum a murit aproapele lui de acest malefic virus. Astfel, psihologul Alexandru Pleşea ne prezintă 10 efecte ale pandemiei asupra psihicului nostru, nu doar pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung: 1.Diagnosticul este mai dur decât realitatea faptică a unei boli – de ce? Pentru simplul fapt al acceptării sale de om, de la cineva superior şi autoritar: doctor. 2.Pandemia cu cât mai mult este promovată prin repetiţie, cu atât mai mult prinde putere şi este acceptată în mintea celui care a repetat informaţia. 3.Labilitatea emoţională este determinată de distanţarea socială – de ce? Prin frica instalată că altul ar putea avea sau genera vreo problemă. 4.Frica destabilizează şi descurajează cea mai rafinată şi puternică energie din om, capabilă de creaţie fizică: sexualitatea. 5.Distanţarea celor vaccinaţi de cei nevaccinaţi, ca măsură de inventare a unui nou şi neproductiv tip de judecată şi neiubire între semeni. 6.Cu cât sunt mai crude dramele pandemice promovate care vând rating, cu atât mai puţine soluţii crezute de cei care au verificat. 7.Timpul petrecut pe Social Media – instrument de pierdere a autorităţii şi integrităţii interioare, pentru că ajunge comparaţia să energizeze trăsăturile interne. 8.Ne scriem mai des, ne vedem mai rar: lipsă de percepţii, lipsă de hrană pentru simţuri, drumul anevoios şi sigur spre solitudine şi tristeţe. 9.Joburile online din Occident – care produc spaţiu pentru lumea a treia (Africa şi Orientul estic) să intre în funcţiune la munca brută occidentală, fapt care afectează sănătatea fizică a celor care stau doar la laptop din lumea occidentală. 10.Evitarea oricărui mijloc de comunicare informaţional face spaţiul intern plin de bucurie, fericire, recunoştinţă, uşurinţă, plănuire, organizare, logică şi creativitate – iar toate acestea creează tunelul de siguranţă prin care omul poate trece dintr-un punct în altul, ieşirea din pandemie, cu un sistem imunitar puternic, curaj dobândit şi stabilirea unui scop care să-l ţină pe om activ şi alert.