Trucuri pentru a prepara conserve «dietetice»

1 2 jpg jpeg

Luna septembrie este considerată pe bună dreptate luna conservelor, deoarece, în această perioadă, pieţele abundă de fructe şi de legume la preţuri acceptabile. Deşi conservarea pare floare la ureche, nu este chiar aşa.

Nutriţioniştii atenţionează că obiceiul românilor de a folosi oţet pentru a conserva castraveţi sau gogonele nu este sănătos, deoarece sterilizarea se face la temperaturi foarte mari şi astfel se distrug enzimele şi vitaminele din legume.

De aceea, se recomandă saramura obţinută din sare grunjoasă sau marină. Este de preferat ca fermentaţia să aibă loc în butoaie de stejar sau în borcane de sticlă. Recipientele de plastic sau de aluminiu conţin substanţe toxice, care trec în legume sub acţiunea sării din saramură.

Zacusca, gustoasă fără adaos de ulei

Un preparat ideal pentru zilele geroase de iarnă este tradiţionala zacuscă. Însă cea pe care o prepară majoritatea gospodinelor nu este şi cea mai sănătoasă, deoarece legumele se călesc în ulei.

După cum se ştie, uleiul încălzit la temperaturi mari se transformă în grăsimi nesaturate, care se depun pe vasele de sânge, favorizând în timp bolile de inimă. Cea mai gustoasă zacuscă se poate obţine prin prepararea pe grătar a legumelor şi amestecarea lor cu sos de roşii sau cu bulion, preparate tot în casă.

Dacă preferi varianta pe bază de ulei, atunci este bine să-l adaugi doar după ce zacusca se răceşte şi numai dacă o consumi pe moment. Nutriţioniştii atenţionează că zacusca preparată în ulei poate pune silueta în pericol, deoarece o linguriţă de ulei conţine 50 de kilocalorii. De asemenea, aceleaşi reguli se aplică şi la zacusca cu orez în loc de vinete.

Congelarea, un mod sănătos de conservare O variantă rapidă şi sigură de conservare a fructelor şi legumelor pentru iarnă şi nu numai este congelarea. În acest mod, nutrienţii pe care acestea le conţin se păstrează nealteraţi. De asemenea, se recomandă conservarea doar în cantităţi mici, mai exact atât cât este necesar pentru o masă.

Atenţie însă la dezgheţare! Nutriţioniştii recomandă decongelarea în frigider timp de câteva ore în detrimentul celei în cuptorul cu microunde sau în apă caldă. În acest mod, se distrug o mare parte din vitamine şi din minerale.

Murăturile, cele mai bogate în vitamina C

Potrivit nutriţioniştilor, varza, castraveţii şi gogonelele murate nu ar trebui să lipsească din alimentaţie, deoarece sunt o sursă excelentă de vitamine, de fibre alimentare şi de antioxidanţi (luptă cu radicalii liberi responsabili de îmbătrânirea celulelor). În plus, murăturile au şi o densitate calorică foarte mică, cuprinsă între 20 şi 25 de kilocalorii la 100 de grame de conserve.

Legumele se conservă prin fermentare naturală (se acoperă complet de saramură), deoarece, în acest mod, microflora existentă pe legume transformă glucidele din acestea în nutrienţi, precum vitamine din complexul B (B1, B2), vitaminele A şi E şi acid lactic.

De asemenea, murăturile obţinute în saramură conţin de două ori mai multă vitamina C decât citricele. Totodată, se vor adăuga şi condimente, care aduc un plus de sănătate: seminţe de muştar (previn constipaţia), hrean (curăţă căile respiratorii), mărar (previne balonarea) şi usturoi (întăreşte imunitatea).

Gem sau dulceaţă?

Nutriţioniştii optează pentru gem, deoarece fructele se fierb în suc propriu, fără a mai fi nevoie de conservanţi şi de zahăr. În acest mod se păstrează foarte bine vitaminele din fructe. Deşi are o textură mai fină şi un gust mai bun decât gemul, dulceaţa conţine mult zahăr.

Ce boli vindecă

Hepatită. Murăturile conţin sulforan, care protejează ficatul.

Constipaţie. Conţin fibre şi enzime, eficiente în detoxifierea ficatului.

Ateroscleroză. Ajută la scăderea nivelului colesterolului „rău” (LDL).

Menopauză. Stimulează secreţia estrogenului, hormon feminin al cărui nivel scade pe măsura înaintării în vârstă.

Click! de la cititori

În urmă cu câţiva ani, am descoperit o reţetă gustoasă de conservare a castraveţilor. Saramura (un litru) se prepară din două linguri de sare grunjoasă, două crenguţe de vişin, floare de mărar şi trei căţei de usturoi. Lilia Codău, Bălţi