În timp ce pentru majoritatea viitoarelor mămici greţurile şi vărsăturile sunt simptome obişnuite care anunţă prezenţa unui bebe în pântece, pentru cele cu sarcină toxică acestea se transformă într-o problemă de sănătate.

Neplăcere care apare în primul trimestru, sarcina toxică afectează 2-3 femei din 100 de gravide. Unul dintre cele mai clare semne că suferi de sarcină toxică este pierderea vizibilă în greutate, însă cel mai sigur mod de a confirma diagnosticul este prin testele de sânge care arată dezechilibrele din organism. Deşi simptomele ar putea să inducă în eroare multe gravide, cele care au avut sarcină toxică pot să afirme că, în realitate, greaţa şi vărsăturile sunt mult mai intense decât nivelul de suportabilitate. Acestea duc la deshidratare, de multe ori ajungându-se la internarea în spital, la supraveghere medicală pe perioade mai lungi şi la urmarea unui tratament pe durata primului trimestru al sarcinii. Unele gravide au zile în care nu reuşesc nici să bea apă, de mâncare nemaifiind vorba.

 

Produce dezechilibre în corp

Cel mai frecvent, femeia se confruntă cu stări specifice perioadei, între a 4 şi a 16 săptămână de sarcină. În disgravidie - cum mai este numită sarcina toxică, uneori se ajunge şi la 30-40 de episoade de vărsături într-o singură zi. Alte simptome includ oboseală, insomnie, dureri abdominale şi oligurie (micşorarea volumului de urină eliminată în 24 de ore). Netratată, boala duce la pierderea de kilograme, tensiune arterială scăzută, dezechilibre metabolice, tahicardie şi, în cazurile cele mai grave, la halucinaţii. Gravidele cu această problemă se tem permanent să nu piardă sarcina, iar riscul este real în multe cazuri.

 

De ce apare

Cauzele exacte ale sarcinii toxice nu sunt cunoscute complet, însă medicii sunt de părere că aceasta ar putea fi cauzată de schimbările produse în organism de hormonii sarcinii. Alţi factori pot fi atât de ordin intern, cât şi extern:

  • Vârsta femeii - când sarcina apare după 35 de ani, riscul este mult mai ridicat;
  • Sarcină multiplă - dacă mama aşteaptă gemeni sau tripleţi, este mai probabil să aibă sarcină toxică;
  •  Disfuncţii hepatice şi digestive;
  • Rh-ul negativ al gravidei;
  • Alimentaţia necorespunzătoare sau bogată în grăsimi;
  • Predispoziţie familială - dacă mama sau bunica au avut sarcină toxică, riscul ca aceasta să fie moştenită de gravidă cresc simţitor.
  • Bolile de ficat;
  • Răul de maşină sau de mişcare, în general.

Faptul că viitoarea mămică a trecut cu bine prin sarcini anterioare nu exclude posibilitatea complicaţiei în sarcina actuală.

 

Şi fătul are de suferit

Cel mai problematic este faptul că fătul riscă să nu se dezvolte corespunzător, pentru că nu primeşte elemente nutritive conform nevoilor lui. Mai mult, în aceste condiţii, există pericolul de naştere prematură. Funcţional, organele suferă modificări importante, iar în cazuri excepţionale ele pot fi fatale. În anii ’40 disgravidia reprezenta una dintre cauzele decesului maternal. De aceea, este esenţial ca gravida să se afle sub supraveghere medicală şi sub tratament medicamentos. Hidratarea intravenoasă a scăzut la maximum rata mortalităţii cauzate de sarcina toxică.

 

E nevoie de supraveghere medicală

Doctorul care urmăreşte sarcina poate prescrie o serie de medicamente care nu afectează fătul, dar care ajută la combaterea vărsăturilor. Modificarea dietei este şi ea parte din tratament. Specialiştii recomandă consumul de alimente cât mai proaspete şi naturale, fără grăsimi şi condimente. beneficii adduce şi ghimbirul.

 

Sfatul Specialistului

Dr. Silviu Istoc

medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Medicover, Bucureşti, www.dristoc.ro

 

Sarcina toxică este o afecţiune de care pot suferi femeile însărcinate în primele luni după concepţie. Multe dintre acestea se confruntă cu o astfel de problemă încă din primele săptămâni de sarcină şi continuă până în luna a doua sau a treia, după care simptomele dispar. Poate să apară în cazul oricărei femei însărcinate care nu respectă anumite reguli de odihnă, dietă şi, mai ales evitarea substanţelor precum nicotina şi cofeina. Dereglările hormonale, afecţiunile glandei tiroide, infecţia cu Helicobacter pylori, supraponderalitatea sau problemele de natură psihologică sunt factori care pot contribui la crearea unei sarcini toxice.

În cazul în care se stabileşte diagnosticul de sarcină toxică, tratamentul trebuie să fie instituit cât mai rapid, deoarece, neglijată, aceasta poate produce dereglări metabolice majore, în cazuri extreme chiar ireversibile, punând în pericol starea de sănătate a mamei. Este foarte important ca de la primele simptome pacienta să apeleze la un consult de specialitate. Astfel, sarcina va fi în siguranţă.

Citeste si: Mamă după 35 de ani. Care sunt posibilele complicaţii?