Sean Connery a avut demen┼ú─â. Ce este ┼či cum se manifest─â boala

1 sean connery jpg jpeg

Potrivit declaraţiilor soţiei, Sean Connery, trecut în nefiinţă recent, a suferit de demenţă în ultima parte a vieţii. Află mai multe despre această boală.

Cuv├óntul ÔÇ×demen┼ú─âÔÇŁ este un termen generic pentru mai multe boli care afecteaz─â func┼úiile cerebrale, mai ales facult─â┼úile mentale ÔÇô capacit─â┼úile cognitive precum g├óndirea, orientarea ├«n timp ┼či spa┼úiu, memoria ┼či limbajul. 

Demen┼úa este un semn important de neurodegenerescen┼ú─â progresiv─â ce implic─â distrugerea unor celule ┼či pierderea de ┼úesut cerebral. Func┼úiile creierului cel mai des afectate sunt memoria, capacitatea de reflec┼úie, comportamentul ┼či capacitatea de a efectua treburile cotidiene.

Demen┼úa este o important─â cauz─â de dizabilitate ├«n r├óndul persoanelor v├órstnice din lumea ├«ntreag─â, cu impact at├ót asupra pacien┼úilor, c├ót ┼či asupra familiilor acestora. Lipsa de ├«n┼úelegere a demen┼úei poate duce la stigmatizare ┼či la ├«nt├órzierea diagnosticului ┼či tratamentului. 

Este de mai multe tipuri

Printre tipurile de demenţă, se remarcă următoarele 5:

  • Boala Alzheimer este cea mai frecvent─â ┼či mai cunoscut─â form─â de demen┼ú─â. Este o consecin┼ú─â a mic┼čor─ârii anormale a creierului ┼či afecteaz─â toate func┼úiile cerebrale, duc├ónd la apari┼úia unor modific─âri importante ├«n ceea ce prive┼čte comportamentul ┼či rela┼úiile interpersonale.
  • Demen┼úa cu corpi Lewy. Specific─â acestui tip de demen┼ú─â este depunerea de proteine numite corpi Lewy la nivelul celulelor din regiunile creierului care sunt implicate ├«n memorie, g├óndire ┼či mi┼čcare.
  • Demen┼úa vascular─â poate s─â fie cauzat─â de un accident vascular cerebral sau de o alt─â boal─â care afecteaz─â vasele de s├ónge prin reducerea circula┼úiei s├óngelui, ceea ce priveaz─â creierul de oxigenul vital ┼či de alte nutrimente. Se manifest─â prin simptome asem─ân─âtoare bolii Alzheimer: tulbur─âri de memorie, dificult─â┼úi de a lua decizii, incontinen┼ú─â urinar─â.
  • Demen┼úa frontotemporal─â se caracterizeaz─â prin apari┼úia unor modific─âri importante ale comportamentului ┼či personalit─â┼úii. Persoana afectat─â poate avea tulbur─âri de limbaj, dificultate de a se deplasa ┼či pierderi de memorie.
  • Demen┼úa mixt─â se manifest─â prin apari┼úia a 2 tipuri de demen┼ú─â, cel mai frecvent boala Alzheimer ┼či demen┼úa vascular─â.

Tulburări de memorie sau demenţă?

Indiferent de tipul ei, demen┼úa are printre simptome pierderea memoriei, greutatea de a ├«nv─â┼úa lucruri noi, tulbur─ârile de limbaj, confuzia, schimbarea st─ârii ┼či a personalit─â┼úii, dificultatea de a g├óndi, depresia, pierderea interesului pentru diverse activit─â┼úi. A┼čadar, nu trebuie s─â ai ca reper doar tulbur─ârile de memorie ca fiind semn de demen┼ú─â. Problemele cognitive legate de memorie au uneori ┼či alt─â origine precum interac┼úiunile dintre medicamentele pe care le iei, consumul de alcool, depresia, afec┼úiunile tiroidiene ┼či lipsa unor vitamine precum B12.

Demenţele NU sunt:

  • O consecin┼ú─â normal─â a ├«naint─ârii ├«n v├órst─â
  • Episoade temporare ├«n care nu ├«┼úi aduci aminte, de pild─â, numele unor persoane
  • O stare de confuzie trec─âtoare pus─â pe seama unei probleme medicale
  • O boal─â care apare exclusiv la persoanele ├«n v├órst─â
  • O problem─â temporar─â pe care o po┼úi ignora.

Poate fi prevenit─â?

Nu exist─â o modalitate anume pentru a preveni demen┼úa ÔÇô oamenii de ┼čtiin┼ú─â studiaz─â ├«n continuare mecanismul de apari┼úie a bolii. Totu┼či, exist─â m─âsuri care au efect protector:

  • ┼óine-┼úi mintea ocupat─â (use it or loose it ÔÇô folose┼čte-o sau r─âm├ói f─âr─â ea). Lecturile, rezolvarea de puzzle-uri sau de integrame au efect protector asupra creierului.
  • Fii activ fizic ┼či social. Este ideal s─â dedici activit─â┼úii fizice 150 de minute s─âpt─âm├ónal.
  • Renun┼ú─â la fumat.
  • Hr─âne┼čte-te s─ân─âtos. Dieta echilibrat─â te poate feri de multe boli, inclusiv de demen┼ú─â. Este indicat ca din diet─â s─â nu-┼úi lipseasc─â legumele, fructele, pe┼čtele gras ┼či nucile. Evit─â gr─âsimile saturate (animale) ┼či alege carnea slab─â (de pas─âre).

Ai grij─â s─â nu-┼úi lipseasc─â vitaminele din diet─â. Unele studii au ar─âtat c─â persoanele cu un nivel redus de vitamina D au un risc mai mare de a face unele tipuri de demen┼ú─â, printre care ┼či Alzheimer. ┼×i vitaminele C ┼či complexul B pot avea efect protector.

  • ┼óine sub control factorii de risc cardiovasculari: hipertensiunea arterial─â, colesterolul crescut, diabetul.
  • Ai grij─â la unele probleme de s─ân─âtate. Potrivit celor mai noi recomand─âri, este important s─â ceri ajutor de specialitate dac─â suferi de pierderea auzului, depresie sau anxietate.
  • Dormi suficient, 7-8 ore pe noapte.