Catherine Zeta-Jones are tulburare bipolară. Ce înseamnă acest diagnostic

1 catherine zeta jones jpg jpeg

Catherine Zeta-Jones, actriţa care a cucerit o lume întreagă cu frumuseţea ei, a mărturisit că suferă de tulburare bipolară. După mai multe luni petrecute în clincile de recuperare, vedeta a vorbit public despre problemele sale de sănătate.

Catherine Zeta-Jones a fost la un moment dat internată într-un spital de psihiatrie, moment în care mass-media a început să speculeze cu privire la boala ei. S-a spus că aceasta ar fi fost generată de stresul cauzat de lupta soţului ei, Michael Douglas, împotriva cancerului.

"M-am săturat să vorbesc despre acest lucru pentru că niciodată n-am vrut să fiu tratată ca un exemplu pentru această afecţiune. N-am vrut să fac public acest lucru, ci doar s-a aflat. Da, am această boală şi sunt sprijinită foarte mult", a declarat Catherine Zeta-Jones.

Tulburarea afectivă bipolară, mai cunoscută sub denumirea de tulburare maniaco-depresivă, este unul dintre cel mai des întâlnite diagnostice în spitalele de psihiatrie contemporane.

Care sunt simptomele

Specifică bolii este alternanţa dintre episoadele de manie, înţeleasă ca o bucurie extremă, exuberanţă sau iritare, şi depresie, ambele tipuri de stări trăite la extrem fără un motiv, o cauză anume. Tocmai lipsa unei motivări comprehensive a stării de melancolie, respectiv de fericire maximă, face diferenţa dintre un om sănătos, dar extrem de vesel sau supărat.

“Şi la oamenii sănătoşi există variaţii normale de dispoziţie. Ne putem trezi dimineaţa iritaţi, supăraţi, pentru ca până seara să devenim fericiţi şi binedispuşi, dar pentru toate aceste stări avem un motiv anume. De exemplu aflăm că un prieten la care ţinem este foarte bolnav, ceea ce justifică starea noastră de tristeţe, pentru ca la puţin timp să aflăm că unul dintre copiii noştri a trecut un examen important şi trecem la o altă stare, de veselie, de bucurie. Este absolut normal. La omul sănătos, dispoziţia sufletească variază în limite mici, iar aceste stări nu ţin mult; în plus le putem depăşi repede. În timp ce la o persoană cu tulburare bipolară starea de bucurie sau de melancolie apare din senin, fără motiv, fără să fi primit o veste bună sau rea. Aceste episoade de manie sau de tristeţe, care variază, sunt duse la extrem, sunt trăite la mare intensitate”, explică Adrian Căpşună, psihiatru în cadrul Spitalului de Psihiatrie Voila Câmpina pentru adevarul.ro.

Medicul susţine că pentru a diagnostica o persoană cu tulburare bipolară este necesar ca episodul depresiv să fi fost precedat de un episod de manie, în caz contrar vorbim doar de o tulburare afectivă unipolară, depresivă. În timpul episoadelor de melancolie specifice depresiei, persoana trece printr-o stare pe care o trăieşte la intensitate maximă, nu-şi mai găseşte utilitatea, simte că nu mai poate trăi, “nimic nu o mai poate motiva să scape de acest chin, pentru că depresia este un adevărat chin pentru ei, şi poate ajunge la forma paroxistică de suicid”, explică medicul Adrian Căpşună. Psihiatrul a explicat că în astfel de cazuri nu trebuie identificată neapărat o cauză anume, ceva grav care să i se fi întâmplat unui bolnav, o veste tristă sau un accident anume care să fi declanşat episodul de melancolie.