Video: Cum distingem pofta de foame

Cu toţii ştim cum se manifestă poftele alimentare, dar şi ce simţim în corp când ne e foame. De cele mai multe ori, senzaţia de foame este confundată cu poftele, care, dacă sunt satisfăcute de fiecare dată pot da dependenţă. De ce apar şi ce ne transmit acestea, dar mai ales cum putem controla nevoia de a mânca fără să ne fie foame, explică psihologul.

„Senzaţia de foame este complet diferită de pofta de mâncare în general (apetit) sau de pofta de o anume mâncare. A-ţi fi foame este un proces bio-fiziologic de alertă în faţa unui pericol care este perceput emoţional ca o nevoie imperioasă de ingestie de alimente în termen scurt.

Este asociată cu somatizări de alertă de tipul tremuratului, golului în stomac, vlăguielii, ameţelii, leşinului de la stomac, epuizării. Aceste somatizări sunt corelate cu senzaţia de foame prelungită“.

Ce se întâmplă în corp

Unii oameni percep o uşoară jenă asociată golului din stomac, alţii o ignoră total şi uită să mănânce chiar şi o zi întreagă, unii se simt bine cu senzaţia de gol şi se simt liberi şi usori.

Alţii sunt complet răvăşiţi de senzaţia de foame şi nu se mai pot concentra, devin irascibili şi nervoşi, nu mai sunt în stare de nimic şi trebuie imediat să mănânce orice pentru a evita instalarea simptomelor asociate hipoglicemiei.

Ai poftă de mâncare?

Pofta de mâncare se situează între apetitul alimentar şi plăcerea de a mânca. Când medicul întreabă dacă ai poftă de mâncare, acesta vrea să verifice plăcerea resimţită când te hrăneşti.

Când spunem că ne e poftă de ceva dulce, de fapt simţim nevoia să retrăim emoţii plăcute, relaxante, care ne asigură un confort.

spune specialistul.

Aşa controlăm poftele

O poftă intensă şi precisă, cum este, de exemplu, „mor de poftă de îngheţată“, poate ascunde o nevoie de afecţiune, de atenţie, de securitate sau de linişte pe care individul o asociază procesului de masticaţie. Uneori, gustul în sine este o amintire frumoasă care iradiază pe creier starea de bine, linişte relaxare, alteori mestecatul în sine sau ronţăitul.

„Înainte de a va lupta cu poftele, trebuie să le înţelegeţi! Indiferent că vorbim de senzaţia de foame sau de pofta de anume categorii alimentare vă recomand să vă trăiţi şi înţelegeţi emoţiile pentru a le demasca şi, pe cale de consecinţă, pentru a le rezolva şi integra în viaţa voastră“, spune psihologul Cosmina Peţa.

Mai poţi citi pe aceeaşi temă:

• Nu ai poftă de mâncare? Iată ce poţi face!
• Fructul care „alungă“ pofta de mâncare
• 4 soluţii care reduc pofta de dulce

Specialistul mai adaugă că, o dată înţelese, poftele capătă un sens în istoria foarte personală de viaţă. Ce facem cu ele apoi? Ce facem cu noi apoi? Există câteva tertipuri generale de atragere a atenţiei de pe o problemă pe alta de genul:

-descoperirea plăcerilor corporale non-alimentare din a căror categorie fac parte: plăcerea percepţiei propriului corp în mişcare. Este recomandată activitatea fizică uşoară (plimbări în aer liber, grădinărit sau îngrijirea florilor în apartament, plimbat cu animalul de companie, plimbatul pe bicicletă, exerciţii cu haltere mici în timpul vizionării unor filme sau mersul uşor pe bandă timp de 10-15 min).

-O altă plăcere corporală non-alimentară este masajul în toate variantele sale, kinetoterapia, masajul cu benzi de lemn pe spate, tălpi.

-Frecatul bilelor în mână sau acele jocuri manuale tip reducerea stresului.